„VOCEA REZISTENȚEI – Poezie și teatru pentru Ziua Rezistenței Romilor”

În fiecare an pe 16 mai celebrăm Ziua Rezistenței Romilor. Deși am îndurat secole de opresiune, rezistența noastră de-a lungul timpului ne face să ne simțim supraviețuitori și nu victime. În fiecare an, ne amintim de 16 mai 1944 – ziua în care romii închiși în lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau s-au opus exterminării finale și s-au luptat până în ultima clipă, cu bâte și pietre, pentru dreptul lor la viață și la umanitate. Din păcate, nu au făcut decât să-și amâne moartea cu câteva luni, pentru că în noaptea de 2 spre 3 august, naziștii au revenit omorându-i pe toți cei din Zigeunerlager.

Celebrăm Ziua Internațională a Rezistenței Romilor ca o contraforță la retorica și acțiunile din ce în ce mai violente împotriva romilor: în această zi, narațiunea noastră e alta, una a rezistenței, a puterii și a rezilienței, care pune demnitatea noastră în lumină și arată că o ființă umană nu poate fi deposedată de umanitatea sa. Dincolo de abuzurile din partea autorităților și de retorica urii împotriva noastră, simpla noastră existență în fața unei istorii atât de crude, ne amintește de puterea noastră de a lupta și de a rezista.

Pentru că arta este arma noastră împotriva rasismului, am ales să sărbătorim prin teatru și poezie, să trimitem cuvinte de alinare, cuvinte de empowerment, cuvinte reziliente tuturor comunităților rome. Să ne amintim că nu suntem singure și că nu există o modalitate mai bună de a aduce un omagiu eroilor și eroinelor Samudaripenului* (Holocaustului Rom) decât aceea de fi împreună, unite și de a le continua lupta.

*În limba romani genocidului nazist împotriva romilor în cel de-al Doilea Război Mondial, în timpul Holocaustului i se spune Poraimos sau Porajmos, Samudaripen sau mai colocvial, Kali Traš, care înseamnă „Frica Neagră”. Cuvântul „poraimos” (scris „porajmos” în altă ortografie) înseamnă „devorare”, iar „samudaripen” înseamnă „ucidere în masă”.

PROGRAM

Am difuzat pe pagina noastră de Facebook spectacolul Kali Traš (Frica Neagră), primul spectacol despre Holocaustul Romilor din România, cu subtitrare în limba engleză. Coproducție a Giuvlipen și Teatrul Evreiesc de Stat din București, Kali Traš pornește de la mărturiile scrise ale supraviețuitorului Valerică Stănescu, din cartea sa „Cu moartea-n ochi” și ne poartă în România fascistă a anilor 1940, să cunoaștem povestea unei trupe de teatru ambulant. Vă invităm să aflați cum li se schimbă viața protagoniștilor, Diloda, Șopârla, Leanca și Franț – actori, păpușari, ghicitoare sau muzicieni – când sunt deportați în Transnistria, în lagărele de la Bug de către odiosul regim Antonescu.

Pe 15 mai am fost online pe pagina Teatrul Andrei Mureșanu din Sfântu Gheorghe, spectacolul Romacen – Vremea Vrăjitoarei, co-producție Giuvlipen, ce are ca temă centrală întoarcerea în trecutul opresiv al Holocaustului romilor de către un grup de tehno-vrăjitoare rome din viitor cu misiunea de schimba acest tracut și de a da un răspuns performativ la întrebarea: cum s-ar fi dezvoltat comunitățile rome fără secolele de sclavie și genocid?

Pentru seara de 16 mai am selectat poeme scrise de autoare rome și alte autoare de culoare (traduse în română) – Bronislawa Wajs Papusza, Lynn Hutchinson Lee, Luminița Cioabă, Gloria Anzaldúa, Sebijan Fejzula, Jessica Reidy, Sydnee Wagner, Audre Lorde, Mateo Maksimoff, Maya Angelou  – interpretate live de actrițe și actori romi: Oana Rusu, Andrei Șerban, Dragoș Dumitru, Bety Pisică, Nicoleta Ghiță, Ninel Petrache Nini, Sandra Selimovic, Mihaela Drăgan, Zita Moldovan, într-un recital online LIVE pe pagina noastră de Facebook, @Giuvlipen.

POEZII:

Mă ridic

Poți să mă scrii la nota de subsol în istorie
Cu minciunile tale amare, vorbe de nimic,
Poţi să mă târăşti chiar prin noroi,
Şi totuşi, precum praful, mă ridic.

Îndrăzneala mea te deranjează?
De ce eşti copleşit de invidie?
Că pășesc ca şi cum aş avea puţuri de petrol
Săpate la mine-n sufragerie.
[…]

Bikinav Tumenqe Mirre Asva

Vă vând lacrimile mele
celor care nu știu să plângă

E adevărat că sunt încă mică
Dar inima mea este mare.

E adevărat că sunt încă un copil
dar sufăr ca un om mare.
[…]

Imagini remanente

I
Indiferent cum pătrunde imaginea
forța sa persistă-n interior
ochii mei
caverne stâncoase în care pești-dragon evoluează
ahtiați de viață, intransigenți și receptivi
învățând să supraviețuiască
acolo unde nu există hrană
ochii mei sunt mereu flămânzi
și evocatoriindiferent cum pătrunde imaginea
forța sa persistă.
[…]

Florența

Urc scările
care împart tărâmurile
Între noi și ei.

Lumina nu merge,
și-n ciuda opresivei bătăi a soarelui, de dincolo de ziduri,
sunt luată-n brațe de neantul igrasios și întunecat
care mă recunoaște ca pe una de-ale lui.
[…]

Odă zeiței negre

Purtam un șirag de iasomie albă
pentru zeița neagră, și când m-am dezbrăcat
o petală-mi stătea lipită de piept
și liberă n-am fost – gonită,
descojită, aruncată,
am fugit din odaie-n odaie
cu trenă de mătase, până când, în sfârșit, m-am oprit să pozez pentru artiști
pe-un piedestal, ca alte Romnjii, înaintea mea
naufragiate în Europa, hăituite
refugiate, care, ca să-și câștige traiul, pozau
pentru portrete caravaggești numite „Gypsy”
[…]

(fără nume)

sâmburi,stafide,oglinzisâmburi,stafide,oglinzi
mutră palidă
mutră palidă
sâmburi,stafide,oglinzi
mutră palidă
te doare la ego?
sâmburi,stafide,oglinzi
mutră palidă

Nu-i vina ei că s-a născut femeie
nu-i vina mea că m-am născut femeie
[…]

Nu-s sora ta

În timp ce voi strigați „suroritate”
Vară-mea era sterilizată forțat
Și voi, „surorilor”, voi nu vedeați culoarea pielii!
În timp ce voi strigați „vrem drepturi pentru femei”
Maică-mea fugea de razie,
Și voi, „surorilor”, tăceați! […]

Dacă trăiești în liminalitate

Dacă trăiești în liminalitate înseamnă că tu
nu ești nici hispana india negra espanola
nici gabacha, ești mestiza, mulata, o corcitură
prinsă în bătaia puștii dintre tabere
în timp ce cari toate cele cinci rase în spinare
fără să știi în ce parte s-o apuci, de care să fugi; […]

Nu-ţi uita numele, copil de țigan

Nu-ţi uita numele copil de ţigan
prin ochii tăi se vede
inima
poporului risipit ca firul nisipului
la marginea mării.

Nu-ţi uita numele copil de ţigan
Raza – Soarelui – Răsare se odihneşte
pe faţa ta
în taina
focului
încât […]

Zodia Gypsy

ce palidă ești, ești răcită?
vrei să fii țiganca mea?
acuma fără suparare, de unde ești?
vorbești foarte bine româna și de-aia întreb
am auzit că țiganii iubesc foarte pasional, vrei să ne iubim și noi?
vreau să văd și eu cum e o pirandă în pat, ești convinsă că ești lesbiană?
știi sigur sigur sigur? eu sunt convins că ți-ar plăcea o noapte cu mine
[…]

Cinci cânturi pentru Daddy

Unu: Anglia

Vezi luna? Dikh. Acolo. După nori. Stele nu sunt.
Vântul zgâlțâie caravana, zgâlțâie oglinzile de pe pereții caravanei.
Oglinzile reflectă luna.
patru oglinzi / patru luni / patru copii
patru luni în caravană
învăluie în străluciri copiii
Șșșșș. Dormi. […]

Cercei din frunze

Fetele din pădure, bietele,
Frumoase ca afinele
Voiau să poarte
Cercei de aur.

Femei bătrâne și fete rome
S-au dus cu toatele s-adune lemn din pădure.
Și au făcut foc mare lângă râu
Și au cântat un cântec minunat
Despre cercei: O, cercel drag,
Tu-mi dai frumusețea ta
[…]

Apa mereu pribeagă

De mult e dusă vremea
Când romii pribegeau pe drumuri
Dar eu încă-i mai văd.
Ei sunt ca apa care curgătoare,
Mereu pe fugă.
Poți numai să ghicești
Ce-ar vrea să spună ea.
Vorbe nu are apa, biata,
Ca să vorbească sau să cânte,
Și doar din când în când trimite-n șoaptă,
Un strop de-argint, ca inima ce saltă.
O tresărire-a inimii de apă vorbitoare.
[…]

Lacrimi de sânge. Cum am suferit sub nazism în 1943-1944

În pădure. Nici apă, nici foc – foame mare.
Unde pot dormi copiii? Nici un cort.
Nu putem aprinde focul noaptea.
În timpul zilei, fumul îi alarmează pe nemți.
Cum să trăiești cu copii în frigul iernii?
Toți desculți…
Când au vrut să ne omoare,
Prima data ne-au obligat să muncim din greu.
Un neamț a venit să ne vadă.
– Am vești proaste pentru voi.
Vor să vă omoare deseară.
Nu spuneți la nimeni.
Și eu sunt un rom negru,
De-un sânge cu voi – unul adevărat.
[…]

Shopping Basket
Abonează-te la newsletter-ul nostru
Află primul/a despre următoarele spectacole și ce proiecte mai pregătim!
Noi vă respectăm confidențialitatea.
RO