Unu: Anglia

Vezi luna? Dikh. Acolo. După nori. Stele nu sunt.
Vântul zgâlțâie caravana, zgâlțâie oglinzile de pe pereții caravanei.
Oglinzile reflectă luna.
patru oglinzi / patru luni / patru copii
patru luni în caravană
învăluie în străluciri copiii
Șșșșș. Dormi.

Caravana lui Lizzie Lee este mereu pe drumuri
Roțile caravanei se-nvârtesc
Roțile care-i poartă peste pământurile nordului
Tikno Daddy, cel mic, își face de lucru cu toate fleacurile, mânuiește păpușile.
În timp ce roțile caravanei îi poartă peste pământurile nordului
de la o margine la alta și-napoi
Daddy, la opt ani, pierde un ochi. Uite. Dik.
Iată ochiul lui nou făcut din sticlă
Irisul căprui care cuprinde totul / nu vede nimic
Ochiul lui e o oglindă care reflectă lumile.
Lumea aprinsă a gardurilor vii, a focurilor, a râului,
Lumea din umbre a pietrelor și-a pumnilor.


Doi: Plecarea

Malul dispare
sunt absorbiți de vânt și de curenți
fără caravană / fără oglinzi
nimeni nu mai dă cu pietre în Lizzie Lee și în copii
ei își lasă pieile în urmă, pentru o țară nouă / la un drum nou
Canada, fără umbre
Paturi într-o șură / o fermă de tutun lângă Tillsonburg
Lizzie Lee și copiii ei se-apleacă peste frunze în fiecare zi
Culeg tutun
călătoresc
culeg tutun
călătoresc
în fiecare zi

Trei păpuși pe bancul de lucru.
Daddy, la doisprezece ani, construiește scheletul, întinde pielea,
cioplește ochii de lemn / mâinile de lemn,
atașează ochii la mecanism,
îi face să clipească,
îi face să se deschidă, să flirteze, să bată din gene, să vadă.
Daddy la șaisprezece ani
culege tutun / călătorește
culege tutun / călătorește
mâna lui Daddy în interiorul păpușii
Rotește capul, deschide gura. Vorbește. Cuvintele sale creează lumea.