Posts in category: proiecte

Tehno-Vrăjitoarele, lansat de Kali (Mihaela Drăgan) și Niko G (Nicoleta Ghiță), este primul album de trap feminist din România

EROII ROMI PE STRĂZILE ORAȘELOR EUROPENE este un proiect Erasmus+ implementat de Giuvlipen.

The future is a safe place hidden in my braids este un film experimental realizat de Mihaela Drăgan.

Rezistența este o fată care schimbă lumea este o serie de monoloage video produse de Giuvlipen în cadrul proiectului cultural internațional Povești despre Rezistența Fetelor.

Eu sunt actrița principală e o emisiunea ce tratează în fiecare episod tematici legate de arta, cultura și identitatea romă privite dintr-o perspectivă antirasistă și de autoreprezentare.

Proiectul Eroii Romi in acțiune „(Roma) Heroes in Theater Education and Everyday Life”, o inițiativă sprijinită de programul Erasmus+.

Coordonat și editat de Oana Dorobanțu și Carmen Gheorghe, volumul „Problema Românească: O analiză a rasismului românesc” (Editura Hecate, 2019) reunește eseuri și cercetări de către autoare și autori rome și nerome, cu diverse formări profesionale, propunând perspective de analiză critică a rasismului de tip anti-roma, cu genealogii disciplinare din sociologie, antropologie, activism, feminism, studii culturale, istoria artei și experiențe trăite.

Proiectul Memoria Transnistriei și-a propus lărgirea repertoriului teatrului rom din România printr-o producție teatrală nouă („Kali Traš – Frica Neagră”). În continuarea proiectului Teatrul rom nu e nomad!, Giuvlipen reconstituie în „Kali Traš” un episod emblematic, puțin cunoscut şi discutat, din timpul regimului Antonescu: deportarea romilor de pe teritoriul României în Transnistria, în cel de-al doilea Război Mondial, așa cum apare el în memorialistica romă.

Conceptul de futurism rom este dezvoltat de actrița și dramaturga Mihaela Drăgan în 2018, în cadrul rezidenței artistice la centrul de artă Para Site din Hong Kong. Acolo pune bazele unei noi mișcări artistice – Roma Futurism. „Roma Futurism revendică figura vrăjitoarei rome, atât de streotipizată în imaginarul colectiv, iar vrăjitoria devine răspunsul nostru artistic și politic la inegalitățile sociale și la injustițiile lumii în care trăim.” (Mihaela Drăgan)