Publicarea acestui volum colectiv, care analizează rasismul împotriva romilor dintr-o perspectivă istorică, sociologică, culturală sau de la nivelul experiențelor de discriminare de zi cu zi, marchează totodată și prima dată când o astfel de lucrare devine accesibilă publicului larg în România. Existența acestui volum ca o importantă sursă de analiză în materie de rasism antirom vine în contextul în care romilor le este ignorată în mod constant poziționarea pe un asemenea subiect.
Felul lacunar în care învățăm despre Holocaust îl încadrează ca pe un eveniment ce a avut loc cu mult timp în urmă, 70 de ani mai exact, însă realitatea romilor este că bunicii sau părinții noștri, care ne-au crescut, poartă cu ei istorii personale de ascundere, de suferință, de a fi tratați ca un Celălalt periculos în perioada Samudaripen sau Porajmos, așa cum este denumit Holocaustul în limba romani. Aceste povești ne-au fost istorisite într-o formulă de avertisment și ca parte din istoria noastră; sunt povești ce fac Holocaustul să fie mult mai palpabil și mai persistent în formă de memorie vie mai degrabă pentru noi decât pentru omologii noștri neromi, ce nu cunosc perspectiva personală a consecințelor aceluiași eveniment. În aceeași ordine de idei, lipsa sclaviei romilor atât din manualele de istorie, cât și din mentalul colectiv are un impact diferit asupra urmașilor foștilor sclavi romi, ce resimt această perioadă nu doar la nivel cognitiv, ci și emoțional sau spiritual. Această istorie comună alături de un statut social și politic distinct creează condițiile necesare pentru puncte de vedere diferite între romi și neromi. Astfel că romii dezvoltă o conștiință adițională, inacessibilă neromilor, referitoare la propriul tratament din perspectivă etnică, ce la rândul său definește cunoașterea și producerea de cunoștiințe, ce exprimă și totodată validează experiența marginalizării dintr-un punct de vedere diferit de cel al neromilor. În aceeași măsură, însă, neromii în urma unui proces de decondiționare socială și a unui efort continuu antirasist, pot contribui ei înșiși la discuția despre rasism dintr-o poziție ce îi transmută din făptuitori în aliați. Astfel că volumul de față reunește gândurile, experiențele și analizele teoretice ale unor autoare și autori de etnie romă și neromă la un loc, într-o încercare de a lărgi orizontul de cunoaștere și de a deschide cât mai multe căi de dialog.
Atunci când evenimente marcante din istoria României, precum perioada de sclavie a romilor și genocidul romilor, nu sunt familiare în mentalul colectiv, se creează mediul propice pentru propagarea și dezvoltarea unui rasism deja înrădăcinat în imaginarul social și național românesc. Poate că vă întrebați de ce publicarea unei cărți care analizează discursul și acțiunile rasiste cu care romii se confruntă în spațiul românesc, se întâmplă abia acum, în anul 2019. Nu avem un răspuns complet la această întrebare, ci doar ipoteze și bănuieli pe fondul propriilor experiențe. Chiar și vis-a-vis de cartea pe care o aveți în mâini, putem să vă relatăm că nu de puține ori am fost pe punctul de a renunța la publicarea sa deoarece însăși ideea de autoreprezentare romă părea „prea mult” pentru anumiți autori neromi, care se aflau inițial în acest proiect și care în cele din urmă, din cauza propriului rasism puternic internalizat, nu au mai ajuns să publice alături de noi.
Una dintre condițiile, pe care le-am invocat în realizarea acestui volum colectiv a fost aceea de a avea cel puțin paritate între autori/oare și editori/oare. Mai precis ne doream ca numărul de autori neromi să nu îl depășească pe cel al romilor și să existe măcar un editor rom dintre cei doi propuși. Această „cerință de egalitate” pentru contribuțiile care urmau să apară, a declanșat o întreagă situație de opoziție din partea a doi autori neromi, nemulțumiți mai ales de ideea de a fi editați de către o persoană romă, de a fi pe picior de egalitate cu o romnie. Ar fi fost un semn de invalidare a propriilor noastre experințe să acceptăm ca prima carte accesibilă publicului larg despre rasismul împotriva romilor din România să fie editată și coordonată de autori români, mai ales de unii care adăposteau astfel de sentimente. Lecția pe care am învățat-o în urma experienței publicării acestei cărți este că, inclusiv în medii care se consideră progresiste, rămâne la fel de dificil să porți o discuție reală despre rasism cu înșiși oamenii care își construiesc cariere și CV-uri „antirasiste”, specializându-se pe „studii rome” sau „cercetări istorice sau antropologice” despre romi.
Ne rămâne, deci, să ne întrebăm de ce este atât de dificil inclusiv pentru teoreticienii și cercetătorii care se autointitulează „antirasiști” să înțeleagă acele valențe ale rasismului întipărite în propria gândire, valențe ce încalcă principii de bază ale luptei antirasiste? Una dintre funcțiile rasismului e să îți ocupe spațiu fizic și mental cu scopul de a te distrage de la munca ta, să te oblige să-ți justifici constant existența, valoarea umană și demnitatea, așa cum descrie în termeni aproape tangibili scriitoarea afro-americană Toni Morrison. În acest registru, putem înțelege deșertificarea de energie a romilor atunci când vine vorba de educație antirasistă pentru neromi. Ei bine, exact acest tip de distragere a atenție, cu care ne-am confruntat și noi poate că i-a ținut și pe alți romi departe de proiectul de publicare a unei lucrări comprehensive de analiză a rasismului resimțit de romii ce locuiesc în România, o lucrare nerestricționată la mediul academic sau cel al societății civile, ci una menită să ajungă în librării și biblioteci personale. O carte ce poate fi citită de categorii sociale cât mai diverse, unde diferențele de clasă, etnie sau cele educaționale să nu impună o barieră pentru inteligibilitatea celor scrise.
Datorită diversității de formări profesionale a autoarelor și autorilor din acest volum, am păstrat sistemele de citare flexibile în interesul unor texte nerestricționate de standarde academice, ghidate de o comprehensibilitate a informațiilor prezentate. Astfel că pe parcursul lecturii, veți întâlni stilul ASA sau Chicago, dar și texte lipsite de aceste standarde academice ce păstrează totuși o listă bibliografică la final. De asemenea la finalul fiecărui text, găsiți scurte informații biografice despre fiecare autoare sau autor în parte.
Datorită frecvenței referirilor din multiple capitole, ne simțim obligate moral să includem în introducere o definiție sociologică și politică a conceptului de whiteness (în traducere liberă – albitate; rasa europeană albă) întrucât pentru combaterea rasismului, este necesară în primul rând o înțelegere a ideologiei de rasă: