parte din proiectul internațional Povești despre Rezistența Fetelor

Deși luptele fetelor sunt aproape sistematic - și adesea intenționat - umbrite și ascunse de vedere, istoria nu va putea șterge niciodată vocile lor.

Pe 8 martie 2021 am lansat seria de monologuri video Rezistența este o fată care schimbă lumea, parte din proiectul cultural internațional Povești despre Rezistența Fetelor (Stories of Girls’ Resistance).
Seria spune poveștile inspiraționale, complexe și nefiltrate ale fetelor care ripostează și își imaginează lumi mai bune pentru ele și pentru societățile în care trăiesc. Proiectul global a debutat în noiembrie 2020 și va îngloba un total de 120 de povești spuse în 5 limbi diferite despre fete din 65 de țări care schimbă lumea. Ele vor fi aduse la viață prin artă video, muzică, teatru, cântec, poezie și alte forme de documentare creativă.

11 dintre aceste povești vor lua forma unor monologuri video performate de artistx* romx. Între ele se regăsesc și trei ale unor artistx și activistx romx care trăiesc în România. Bianca Varga, Nicoleta Ghiță și Julio Elvisey Pisică și-au împărtășit experiențele de rezistență artistică și feministă. Fiecare dintre ele este o posibilitate de a ne uita prin ochii acestora și a vedea că fetele sunt un model de rezistență politică și personală: luptă împotriva căsătoriei timpurii și împotriva violenței, se agită pentru educația fetelor și pentru drepturile femeilor din comunitățile lor.

*am decis utilizarea acestei formulări pentru a sublinia că unele persoane se identifică dincolo binaritatea de gen masculin-feminin

episodul 1

Noul Ritm

Inspirat de povestea lui Salt Boro din Kârgâzstan

Cu Andra Barangă

Salt Boro trăiește în Osh și știe că ideea de a declara o Zi Internațională a Femeii a început din 1908, când mii de femei au mărșăluit în New York și au cerut un program de lucru mai scurt, salarii mai bune și dreptul la vot. De aceea a organizat, alături de grupul Noul Ritm o demonstrație pe care au denumit-o „Marșul Pașnic”. Pentru a celebra o zi care ne amintește că încă mai avem drepturi pentru care trebuie să luptăm!

episodul 2

Bety Blană de Pisică

Bazat pe povestea lui Bety din România

Cu Julio Elvisey Pisică și Andreea Petre

Bety a realizat, după un episod de bullying în școală, că vrea să devină actriță. Și că e cea mai împlinită când scrie versuri cu funcție terapeutică. De aceea cel mai bine o descriu tot rimele:
Ia stai jos să mă prezint! Sunt eu, Bety! cioară deșteaptă, maxim de șukară
De mine și de ale mele, nu te iei, vreau să fiu clară
Mă duce bibilica asta mult, sunt descurcăreață,
Sinceră, directă, actriță, DJ-iță, poetă cu dulceață
Ador să fiu eu că e bine-n pielea mea
Orice personaj îmi vine ca o mănușă
Bety blană de pisică, că sunt jucăușă
Nu mi-e frică să fiu eu, știu că am valoare
Am întuneric în piele și totul ia amploare

episodul 3

Ghete de Luptătoare

Inspirat de povestea Edinei din Bosnia

Cu Bianca Mihai

Edina e parte din grupul ”Stop the Violence Until It’s Too Late” fondat în Bosnia ca grup informal online pentru conștientizarea efectelor abuzului domestic. Povestea ei e una de luptă împotriva unor stereotipuri. Și aduce în discuție fapte care, o dată puse în context istoric, dezvăluie standarde duble care întrețin atitudini violente.
„𝑆𝑡𝑎𝑢 𝑠̦𝑖 𝑚𝑎̆ 𝑔𝑎̂𝑛𝑑𝑒𝑠𝑐 𝑙𝑎 𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑎 𝑝𝑎𝑛𝑡𝑜𝑓𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑢 𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖
𝑜 𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑒 𝑝𝑙𝑖𝑛𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑝𝑙𝑎̆𝑐𝑒𝑟𝑖 𝑠̦𝑖 𝑑𝑒 𝑜𝑓𝑢𝑟𝑖.
𝐴𝑑𝑢𝑠̦𝑖 𝑑𝑒 𝑚𝑖𝑔𝑟𝑎𝑛𝑡̦𝑖𝑖 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑎𝑛𝑖 𝑖̂𝑛 𝑜𝑟𝑎𝑠̦𝑒𝑙𝑒 𝑒𝑢𝑟𝑜𝑝𝑒𝑖 𝑖𝑙𝑢𝑚𝑖𝑛𝑎𝑡𝑒,
𝐴𝑢 𝑖̂𝑛𝑐𝑎̆𝑙𝑡̦𝑎𝑡 𝑖𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑡 𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑎𝑟𝑒𝑙𝑒 𝑎𝑟𝑖𝑠𝑡𝑜𝑐𝑟𝑎𝑡𝑒 –
𝑐𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑝𝑎𝑟𝑎̆ 𝑐𝑎𝑝𝑒𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑏𝑜𝑔𝑎𝑡̦𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑚𝑎𝑖 𝑖̂𝑛𝑎𝑙𝑡𝑒 𝑠̦𝑖 𝑚𝑎𝑖 𝑏𝑎𝑧𝑎𝑡𝑒.
𝑇𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑎𝑢 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑖𝑛𝑣𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑚𝑎̆𝑠𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑢𝑐𝑐𝑒𝑠𝑢𝑙 – 𝑎𝑟 𝑓𝑎𝑐𝑒 𝑏𝑖𝑛𝑒 𝑠̦𝑖 𝑓𝑢𝑟𝑖𝑎 𝑚𝑒𝑎 𝑠-𝑜 𝑚𝑎̆𝑠𝑜𝑎𝑟𝑒!
𝑃𝑎𝑠̦𝑖𝑖 𝑛𝑜𝑠̦𝑡𝑟𝑖 𝑐𝑢 𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖 𝑓𝑎𝑐 𝑧𝑔𝑜𝑚𝑜𝑡 𝑠𝑎𝑐𝑎𝑑𝑎𝑡,
𝐷𝑎𝑟 𝑛𝑜𝑖 𝑡𝑟𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑡𝑎̆𝑐𝑒𝑚, 𝑣𝑜𝑟𝑏𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑒 𝑐ℎ𝑒𝑠𝑡𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑏𝑎̆𝑖𝑎𝑡.
𝐷𝑒 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑒𝑟𝑎𝑚 𝑚𝑖𝑐𝑎̆ 𝑚-𝑎𝑚 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑠 – 𝑒𝑖 𝑖̂𝑡̦𝑖 𝑡𝑜𝑡 𝑠𝑝𝑢𝑛 𝑠𝑎̆ 𝑡𝑎𝑐𝑖
𝐷𝑎𝑟 𝑣𝑖𝑜𝑙𝑒𝑛𝑡̦𝑎 𝑖̂𝑚𝑝𝑜𝑡𝑟𝑖𝑣𝑎 𝑓𝑒𝑚𝑒𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑒 𝑚𝑖𝑛𝑒 𝑚𝑎̆ 𝑢𝑚𝑝𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑑𝑟𝑎𝑐𝑖!
𝐴𝑠̦𝑎 𝑐-𝑜 𝑠𝑎̆-𝑚𝑖 𝑝𝑢𝑛 𝑔ℎ𝑒𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑙𝑢𝑝𝑡𝑎̆𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒
𝐶𝑎̂𝑛𝑑 𝑙𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑡 𝑖𝑒𝑠 𝑖̂𝑛𝑡𝑜𝑡𝑑𝑒𝑎𝑢𝑛𝑎 𝑖̂𝑛𝑣𝑖𝑛𝑔𝑎̆𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒.”

episodul 4

Dincolo de Binaritate

Inspirat de povestea lui Deniz din Kîrgîstan

Cu Julio Elvisey Pisică

Deniz e parte din grupul ”Teenagers and Youth for Justice and Equality” (TY4JE) fondat în Kîrgîstan ca grup deschis în care adolescenți – indiferent de experiența, educația naționalitatea sau orientarea lor sexuală – își oferă soidaritatea și prietenia. Este artistă și cel mai bine se simte că se poate răzvrăti împotriva sistemului prin artă, prin benzi desenate în care prezintă lupta cu societatea care încearcă să ne facă pe toți „ideali”. Povestea ei este una de neconformitate și solidaritate.

„𝘖𝘢𝘮𝘦𝘯𝘪𝘪 𝘵𝘳𝘦𝘣𝘶𝘪𝘦 𝘴𝘢̆ 𝘪̂𝘯𝘷𝘦𝘵̦𝘦 𝘴𝘰𝘭𝘪𝘥𝘢𝘳𝘪𝘵𝘢𝘵𝘦𝘢. 𝘋𝘦 𝘵𝘰𝘭𝘦𝘳𝘢𝘯𝘵̦𝘢̆ 𝘯𝘶 𝘢𝘷𝘦𝘮 𝘯𝘦𝘷𝘰𝘪𝘦. 𝘕𝘶 𝘪̂𝘮𝘪 𝘱𝘭𝘢𝘤𝘦 𝘤𝘶𝘷𝘢̂𝘯𝘵𝘶𝘭 𝘵𝘰𝘭𝘦𝘳𝘢𝘯𝘵̦𝘢̆ 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘤𝘢̆ 𝘪̂𝘯 𝘮𝘦𝘥𝘪𝘤𝘪𝘯𝘢̆ 𝘵𝘰𝘭𝘦𝘳𝘢𝘯𝘵̦𝘢 𝘪̂𝘯𝘴𝘦𝘢𝘮𝘯𝘢̆ 𝘤𝘦𝘷𝘢 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘯𝘶 𝘢𝘳𝘦 𝘯𝘪𝘤𝘪𝘰 𝘪𝘯𝘧𝘭𝘶𝘦𝘯𝘵̦𝘢̆ 𝘢𝘴𝘶𝘱𝘳𝘢 𝘵𝘢. 𝘔𝘦𝘳𝘦𝘶 𝘮𝘢̆ 𝘦𝘯𝘦𝘳𝘷𝘦𝘻 𝘤𝘢̂𝘯𝘥 𝘰𝘢𝘮𝘦𝘯𝘪𝘪 𝘴𝘱𝘶𝘯 𝘤𝘢̆ 𝘴𝘶𝘯𝘵 𝘵𝘰𝘭𝘦𝘳𝘢𝘯𝘵̦𝘪. 𝘉𝘪𝘰𝘭𝘰𝘨𝘪𝘤 𝘷𝘰𝘳𝘣𝘪𝘯𝘥 𝘪̂𝘯𝘴𝘦𝘢𝘮𝘯𝘢̆ 𝘤𝘢̆ 𝘯𝘶 𝘭𝘦 𝘱𝘢𝘴𝘢̆ 𝘥𝘦 𝘮𝘪𝘯𝘦. 𝘐̂𝘯 𝘴𝘤𝘩𝘪𝘮𝘣, 𝘴𝘰𝘭𝘪𝘥𝘢𝘳𝘪𝘵𝘢𝘵𝘦𝘢 𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘢𝘵𝘶𝘯𝘤𝘪 𝘤𝘢̂𝘯𝘥 𝘳𝘦𝘤𝘶𝘯𝘰𝘴̦𝘵𝘪 𝘤𝘦𝘢𝘭𝘢𝘭𝘵𝘢̆ 𝘱𝘦𝘳𝘴𝘰𝘢𝘯𝘢̆ 𝘥𝘳𝘦𝘱𝘵 𝘦𝘨𝘢𝘭𝘢̆. 𝘚𝘰𝘭𝘪𝘥𝘢𝘳𝘪𝘵𝘢𝘵𝘦𝘢 𝘦 𝘰 𝘦𝘮𝘰𝘵̦𝘪𝘦 𝘱𝘭𝘪𝘯𝘢̆ 𝘥𝘦 𝘴𝘱𝘦𝘳𝘢𝘯𝘵̦𝘢̆.”

episodul 5

Cele Două Fețe ale Condiției

Bazat pe povestea Yumzhanei din Buriatia

Cu Raisa Mihai

Yumzhana e studentă la Universitatea Internațională din Mongolia la secția de design vestimentar. Pictează, și-a lansat de 2 ani propriul brand de obiecte vestimentare și e eco-activistă. Povestea ei e una în care feminismul, spiritualitatea, cultura buriată, arta și ecologismul se împletesc și iau forma unei pânze gata să fie pictată în semn de rezistență culturală.

”𝘛𝘶𝘳𝘪𝘴̦𝘵𝘪𝘪 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘷𝘪𝘯 𝘪̂𝘯 𝘉𝘶𝘳𝘪𝘢𝘵𝘪𝘢, 𝘷𝘢̆𝘥 𝘥𝘰𝘢𝘳 𝘰 𝘮𝘪𝘤𝘢̆ 𝘱𝘢𝘳𝘵𝘦 𝘥𝘪𝘯 𝘤𝘶𝘭𝘵𝘶𝘳𝘢 𝘯𝘰𝘢𝘴𝘵𝘳𝘢̆ 𝘴̦𝘪 𝘰 𝘧𝘦𝘵𝘪𝘴̦𝘪𝘻𝘦𝘢𝘻𝘢̆. 𝘛𝘰𝘢𝘵𝘢̆ 𝘭𝘶𝘮𝘦𝘢 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘤𝘢̆𝘭𝘢̆𝘵𝘰𝘳𝘦𝘴̦𝘵𝘦 𝘢𝘪𝘤𝘪 𝘷𝘳𝘦𝘢 𝘴𝘢̆ 𝘥𝘰𝘢𝘳𝘮𝘢̆ 𝘪̂𝘯 𝘺𝘶𝘳𝘵, 𝘪̂𝘯 𝘤𝘰𝘳𝘵𝘶𝘳𝘪𝘭𝘦 𝘪̂𝘯 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘰𝘣𝘪𝘴̦𝘯𝘶𝘪𝘢𝘶 𝘴𝘢̆ 𝘥𝘰𝘢𝘳𝘮𝘢̆ 𝘯𝘰𝘮𝘢𝘻𝘪𝘪 𝘮𝘰𝘯𝘨𝘰𝘭𝘪. 𝘗𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘯𝘰𝘪 𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘤𝘦𝘷𝘢 𝘰𝘣𝘪𝘴̦𝘯𝘶𝘪𝘵 𝘥𝘢𝘳 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘵𝘶𝘳𝘪𝘴̦𝘵𝘪 𝘦 𝘤𝘦𝘷𝘢 𝘦𝘹𝘰𝘵𝘪𝘤.
𝘊𝘶𝘭𝘵𝘶𝘳𝘢 𝘯𝘰𝘢𝘴𝘵𝘳𝘢̆ 𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘮𝘶𝘭𝘵 𝘮𝘢𝘪 𝘮𝘶𝘭𝘵 𝘥𝘦𝘤𝘢̂𝘵 𝘢𝘤𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘭𝘶𝘤𝘳𝘶𝘳𝘪 𝘴̦𝘪 𝘷𝘳𝘦𝘢𝘶 𝘤𝘢 𝘢𝘳𝘵𝘢 𝘮𝘦𝘢 𝘴𝘢̆ 𝘢𝘪𝘣𝘢̆ 𝘢𝘤𝘤𝘦𝘴 𝘭𝘢 𝘪𝘯𝘴𝘵𝘪𝘵𝘶𝘵̦𝘪𝘪𝘭𝘦 𝘱𝘶𝘣𝘭𝘪𝘤𝘦 𝘤𝘢 𝘴𝘢̆ 𝘥𝘦𝘴𝘵𝘢𝘣𝘪𝘭𝘪𝘻𝘦𝘻𝘦 𝘥𝘰𝘮𝘪𝘯𝘢𝘵̦𝘪𝘢. 𝘗𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘮𝘪𝘯𝘦, 𝘢𝘳𝘵𝘢 𝘮𝘦𝘢 𝘴̦𝘪 𝘧𝘦𝘮𝘪𝘯𝘪𝘴𝘮𝘶𝘭 𝘴𝘶𝘯𝘵, 𝘪̂𝘯𝘵𝘳-𝘰 𝘰𝘢𝘳𝘦𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘮𝘢̆𝘴𝘶𝘳𝘢̆, 𝘶𝘯𝘢 𝘴̦𝘪 𝘢𝘤𝘦𝘦𝘢𝘴̦𝘪.”

episodul 6

Pupăza Neagră

Bazat pe povestea Biancăi din România

Cu Arhanghella

Bianca Iosif ★ este o activistă nonbinară din România care se identifică cu pronumele la feminin: ea\ei. Luptă pentru drepturile comunității LGBTQAI+ și este creatoarea și una dintre gazdele „Două pupeze negre” – o emisiune de entertainment online, transmisă pe Facebook care prezintă comunitatea LGBTQ din perspectiva celor două prezentatoare. Emisiunea e forma pe care o ia activismul Biancăi. Inspirată de propriile experiențe, ea condamnă discriminarea și aduce în lumina reflectoarelor vocile din comunitate indiferent de etnie, vârstă sau gen.
𝘝𝘳𝘦𝘢𝘶 𝘴𝘢̆ 𝘭𝘶𝘱𝘵 𝘪̂𝘯 𝘤𝘰𝘯𝘵𝘪𝘯𝘶𝘢𝘳𝘦 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘰𝘢𝘮𝘦𝘯𝘪𝘪 𝘥𝘪𝘴𝘤𝘳𝘪𝘮𝘪𝘯𝘢𝘵̦𝘪. 𝘙𝘰𝘭𝘶𝘭 𝘮𝘦𝘶 𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘴𝘢̆ 𝘰𝘧𝘦𝘳 𝘴𝘱𝘳𝘪𝘫𝘪𝘯 𝘮𝘰𝘳𝘢𝘭. 𝘌𝘶 𝘭𝘦 𝘱𝘰𝘵 𝘪̂𝘯𝘵̦𝘦𝘭𝘦𝘨𝘦 𝘱𝘦 𝘧𝘦𝘵𝘦𝘭𝘦 𝘢𝘴𝘵𝘦𝘢. 𝘐̂𝘯𝘵̦𝘦𝘭𝘦𝘨 𝘱𝘳𝘪𝘯 𝘤𝘦 𝘵𝘳𝘦𝘤𝘦𝘵̦𝘪, 𝘥𝘳𝘢𝘨𝘪𝘭𝘰𝘳 . 𝘐̂𝘯𝘵̦𝘦𝘭𝘦𝘨 𝘤𝘦 𝘴𝘪𝘮𝘵̦𝘪𝘵̦𝘪. 𝘚̦𝘪 𝘪̂𝘯𝘤𝘦𝘳𝘤 𝘴𝘢̆ 𝘷𝘢̆ 𝘥𝘢𝘶 𝘪̂𝘯𝘤𝘳𝘦𝘥𝘦𝘳𝘦, 𝘥𝘢𝘤𝘢̆ 𝘴𝘶𝘯𝘵𝘦𝘮 𝘪̂𝘮𝘱𝘳𝘦𝘶𝘯𝘢̆, 𝘵𝘰𝘵𝘶𝘭 𝘷𝘢 𝘧𝘪 𝘣𝘪𝘯𝘦.

episodul 7

Diss pentru Haterii Mei

Bazat pe povestea Nicoletei din Romania

Cu Niko G

Nicoleta Ghiță are doar 21 de ani dar și-a început cariera artistică foarte devreme, ca actriță în trupa de teatru de adolescenți Playhood din Ferentari – cartierul bucureștean în care a crescut. Între timp și-a mai adăugat în portofoliu roluri în mai multe spectacole (pe care le-a jucat ca parte din trupa de teatru feminist rom Giuvlipen în București și în țară), dar și rolul de trainer în cadrul unor proiecte dedicate tinerilor. Experimentează de mult timp scrisul de versuri pentru că și-a dorit ca oamenii să o poată vedea așa cum se vede ea. Povestea ei de rezistență are rime, ritm și mesaj. La fel ca trap-ul pe care îl compune, îl interpretează și îl postează pe rețelele de socializare, unde primește și hate și susținere:
𝘌𝘶 𝘧𝘢𝘤 𝘵𝘳𝘢𝘱 𝘤𝘶 𝘮𝘦𝘴𝘢𝘫, 𝘢𝘴𝘵𝘢 𝘦 𝘭𝘶𝘱𝘵𝘢 𝘴̦𝘪 𝘷𝘪𝘢𝘵̦𝘢 𝘮𝘦𝘢. 𝘕𝘶 𝘴𝘶𝘯𝘵 𝘤𝘢 𝘣𝘢̆𝘪𝘦𝘵̦𝘪𝘪 𝘥𝘦 𝘣𝘢𝘯𝘪 𝘨𝘢𝘵𝘢 𝘴𝘢̆ 𝘷𝘰𝘳𝘣𝘦𝘴𝘤 𝘥𝘦𝘴𝘱𝘳𝘦 𝘣𝘢𝘯𝘪𝘪 𝘱𝘦 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘯𝘪𝘤𝘪 𝘯𝘶 𝘪̂𝘪 𝘢𝘮. 𝘊𝘦 𝘮𝘢̆ 𝘶𝘮𝘱𝘭𝘦 𝘥𝘦 𝘴𝘱𝘦𝘳𝘢𝘯𝘵̦𝘢̆ 𝘦 𝘤𝘢̆ 𝘷𝘢̆𝘥 𝘵𝘰𝘵𝘶𝘴̦𝘪 𝘤𝘢̆ 𝘴𝘶𝘯𝘵 𝘴̦𝘪 𝘰𝘢𝘮𝘦𝘯𝘪 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘻𝘪𝘤: „𝘔𝘢𝘮𝘢̆, 𝘸𝘰𝘰𝘸, 𝘦 𝘧𝘢𝘵𝘢̆.. 𝘖 𝘧𝘢𝘵𝘢̆ 𝘱𝘦 𝘵𝘳𝘢𝘱. 𝘊𝘦 𝘮𝘪𝘴̦𝘵𝘰, 𝘮𝘢𝘪 𝘢𝘳𝘢𝘵𝘢̆-𝘯𝘦 𝘱𝘪𝘦𝘴𝘦 𝘥𝘦-𝘢𝘭𝘦 𝘵𝘢𝘭𝘦!”

episodul 8

Cele două Yana

Inspirat de poveștile Yanei P. și Yanei din Ucraina

Cu Andreea Ghiță și Flori Gornistu

Yana P. e o tânără seropozitivă din Ucraina care a hotărât să protesteze și să lupte împotriva dezinformării. Și-a făcut vocea auzită inclusiv în cadrul unui eveniment ONU în care a ținut un discurs despre tinerii seropozitivi. Yana e și ea o tânără activistă din Ucraina care luptă pentru drepturile tinerilor la informare și educație sexuală și pentru drepturile persoanelor din comunitatea LGBTQI+. Povestea lor de rezistență e una care inspiră tinere de vârsta lor și care provoacă o schimbare într-o societate marcată de trauma totalitarismului.

𝘠𝘗: 𝘚𝘵𝘢𝘵𝘶𝘭 𝘯𝘦 𝘴𝘱𝘶𝘴𝘦𝘴𝘦 – „𝘢𝘪𝘤𝘪 𝘴𝘶𝘯𝘵 𝘱𝘢𝘴𝘵𝘪𝘭𝘦𝘭𝘦 𝘴̦𝘪 𝘢𝘪𝘢 𝘦”. 𝘐𝘢𝘳 𝘯𝘰𝘪 𝘷𝘰𝘪𝘢𝘮 𝘤𝘢 𝘥𝘰𝘤𝘵𝘰𝘳𝘪𝘪 𝘴𝘢̆ 𝘷𝘰𝘳𝘣𝘦𝘢𝘴𝘤𝘢̆ 𝘤𝘶 𝘯𝘰𝘪, 𝘴𝘢̆ 𝘯𝘦 𝘥𝘦𝘢 𝘮𝘢𝘪 𝘮𝘶𝘭𝘵𝘦 𝘪𝘯𝘧𝘰𝘳𝘮𝘢𝘵̦𝘪𝘪, 𝘯𝘶 𝘥𝘰𝘢𝘳 𝘴𝘢̆ 𝘯𝘪 𝘴𝘦 𝘥𝘦𝘢 𝘱𝘢𝘴𝘵𝘪𝘭𝘦, 𝘴𝘢̆ 𝘢𝘷𝘦𝘮 𝘴𝘱𝘳𝘪𝘫𝘪𝘯 𝘱𝘦 𝘣𝘶𝘯𝘦. 𝘛𝘰𝘵𝘶𝘴̦𝘪, 𝘜𝘤𝘳𝘢𝘪𝘯𝘢 𝘦 𝘶𝘯𝘢 𝘥𝘪𝘯 𝘵̦𝘢̆𝘳𝘪𝘭𝘦 𝘤𝘶 𝘤𝘦𝘭 𝘮𝘢𝘪 𝘮𝘢𝘳𝘦 𝘳𝘪𝘴𝘤 𝘥𝘦 𝘪𝘯𝘧𝘦𝘤𝘵𝘢𝘳𝘦 𝘥𝘪𝘯 𝘌𝘶𝘳𝘰𝘱𝘢! 𝘈𝘴̦𝘢 𝘢𝘮 𝘪̂𝘯𝘤𝘦𝘱𝘶𝘵 𝘴𝘢̆ 𝘮𝘢̆ 𝘴𝘤𝘩𝘪𝘮𝘣, 𝘴𝘢̆ 𝘷𝘰𝘳𝘣𝘦𝘴𝘤 𝘥𝘦𝘴𝘱𝘳𝘦 𝘧𝘢𝘱𝘵𝘶𝘭 𝘤𝘢̆ 𝘴𝘶𝘯𝘵 𝘴𝘦𝘳𝘰𝘱𝘰𝘻𝘪𝘵𝘪𝘷𝘢̆ 𝘧𝘢̆𝘳𝘢̆ 𝘵𝘦𝘢𝘮𝘢 𝘥𝘦 𝘢 𝘧𝘪 𝘴𝘵𝘪𝘨𝘮𝘢𝘵𝘪𝘻𝘢𝘵𝘢̆. 𝘈𝘮 𝘪̂𝘯𝘵̦𝘦𝘭𝘦𝘴 𝘤𝘢̆ 𝘷𝘰𝘳 𝘧𝘪 𝘴𝘪𝘵𝘶𝘢𝘵̦𝘪𝘪 𝘪̂𝘯 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘴𝘦 𝘱𝘰𝘢𝘵𝘦 𝘴𝘢̆ 𝘧𝘪𝘶 𝘥𝘪𝘴𝘤𝘳𝘪𝘮𝘪𝘯𝘢𝘵𝘢̆, 𝘥𝘢𝘳 𝘱𝘦 𝘥𝘦 𝘢𝘭𝘵𝘢̆ 𝘱𝘢𝘳𝘵𝘦 𝘯𝘶-𝘮𝘪 𝘱𝘢𝘴𝘢̆, 𝘯𝘪𝘮𝘦𝘯𝘪 𝘪̂𝘯 𝘢𝘧𝘢𝘳𝘢̆ 𝘥𝘦 𝘤𝘦𝘪 𝘥𝘳𝘢𝘨𝘪 𝘯𝘶 𝘮𝘢̆ 𝘱𝘰𝘢𝘵𝘦 𝘫𝘪𝘨𝘯𝘪.
𝘠: 𝘈𝘶 𝘷𝘦𝘯𝘪𝘵 𝘭𝘢 𝘭𝘪𝘤𝘦𝘶 𝘭𝘢 𝘯𝘰𝘪 𝘯𝘪𝘴̦𝘵𝘦 𝘧𝘦𝘮𝘪𝘯𝘪𝘴𝘵𝘦 𝘤𝘶 𝘸𝘰𝘳𝘬𝘴𝘩𝘰𝘱-𝘶𝘳𝘪. 𝘍𝘦𝘵𝘦𝘭𝘦 𝘯𝘦-𝘢𝘶 𝘷𝘰𝘳𝘣𝘪𝘵 𝘥𝘦𝘴𝘱𝘳𝘦 𝘥𝘪𝘧𝘦𝘳𝘪𝘵𝘦 𝘵𝘪𝘱𝘶𝘳𝘪 𝘥𝘦 𝘥𝘪𝘴𝘤𝘳𝘪𝘮𝘪𝘯𝘢𝘳𝘦. 𝘗𝘦 𝘢𝘵𝘶𝘯𝘤𝘪 𝘯𝘶 𝘴̦𝘵𝘪𝘢𝘮 𝘤𝘢̆ 𝘦𝘹𝘪𝘴𝘵𝘢̆ 𝘩𝘰𝘮𝘰𝘧𝘰𝘣𝘪𝘦. 𝘗𝘳𝘰𝘧𝘦𝘴𝘰𝘳𝘶𝘭 𝘥𝘦 𝘭𝘪𝘵𝘦𝘳𝘢𝘵𝘶𝘳𝘢̆ 𝘢 𝘪̂𝘯𝘤𝘦𝘱𝘶𝘵 𝘴𝘢̆ 𝘨𝘭𝘶𝘮𝘦𝘢𝘴𝘤𝘢̆ 𝘤𝘶𝘮 𝘤𝘢̆ 𝘵𝘰𝘢𝘵𝘦 𝘧𝘦𝘮𝘪𝘯𝘪𝘴𝘵𝘦𝘭𝘦 𝘴𝘶𝘯𝘵 𝘭𝘦𝘴𝘣𝘪𝘦𝘯𝘦, 𝘪𝘢𝘳 𝘦𝘶 𝘢𝘮 𝘶𝘳𝘭𝘢𝘵 𝘤𝘢̆ 𝘴𝘶𝘯𝘵 𝘭𝘦𝘴𝘣𝘪𝘢𝘯𝘢̆. 𝘈 𝘧𝘰𝘴𝘵 𝘱𝘶𝘳 𝘴̦𝘪 𝘴𝘪𝘮𝘱𝘭𝘶 𝘥𝘪𝘴𝘵𝘳𝘢𝘤𝘵𝘪𝘷 𝘴𝘢̆ 𝘶𝘳𝘭𝘶 𝘪̂𝘯 𝘨𝘶𝘳𝘢 𝘮𝘢𝘳𝘦. „𝘚𝘶𝘯𝘵 𝘎𝘢𝘢𝘢𝘢𝘢𝘺!” 𝘞𝘰𝘢𝘢, 𝘤𝘦 𝘣𝘪𝘯𝘦 𝘴𝘦 𝘴𝘪𝘮𝘵𝘦 𝘴𝘢̆ 𝘴𝘱𝘶𝘯 𝘢𝘴𝘵𝘢. 𝘎𝘢𝘢𝘢𝘢𝘺! 𝘊𝘦 𝘱𝘶𝘵𝘦𝘢𝘶 𝘴𝘢̆-𝘮𝘪 𝘧𝘢𝘤𝘢̆?

episodul 9

#CorpulMeuEstealMeu

Bazat pe povestea Kamilei din Polonia

Cu Andreea Petre

Kamila are 22 de ani și călătoria ei în lumea activismului a început într-un mod neașteptat. Astăzi luptă în continuare pentru drepturile fetelor și a femeilor prin intermediul ONG-ului pe care l-a fondat încă din liceu @MamyGłos și este pe lista 25 sub 25 a revistei Forbes Polonia, la categoria activism social. Povestea ei este despre perseverența de a insista când ți se spune „Nu se poate”. Dar și despre prețul pe care îl plătești pentru rezistență. Povestea ei este spusă de Andreea, o tânără actriță cunoscută pentru rolurile din filmele „Toto și surorile lui” și „The Unpromised Land”.

𝘐𝘯 𝘗𝘰𝘭𝘰𝘯𝘪𝘢, 𝘭𝘪𝘤𝘦𝘶𝘭 𝘥𝘶𝘳𝘦𝘢𝘻𝘢 3 𝘢𝘯𝘪. 𝘐̂𝘯 𝘢𝘭 𝘥𝘰𝘪𝘭𝘦𝘢 𝘢𝘯, 𝘦𝘭𝘦𝘷𝘪𝘪 𝘵𝘳𝘦𝘣𝘶𝘪𝘦 𝘴𝘢 𝘴𝘰𝘭𝘪𝘤𝘪𝘵𝘦 𝘵𝘳𝘦𝘪 𝘴𝘶𝘣𝘪𝘦𝘤𝘵𝘦 𝘱𝘦 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘷𝘰𝘳 𝘴𝘢 𝘭𝘦 𝘴𝘵𝘶𝘥𝘪𝘦𝘻𝘦 𝘪̂𝘯 𝘶𝘭𝘵𝘪𝘮𝘶𝘭 𝘢𝘯 𝘪𝘢𝘳 𝘥𝘪𝘳𝘦𝘤𝘵𝘪𝘢 𝘴𝘤𝘰𝘭𝘪𝘪 𝘵𝘳𝘦𝘣𝘶𝘪𝘦 𝘴𝘢 𝘢𝘱𝘳𝘰𝘣𝘦. 𝘔𝘪-𝘢𝘶 𝘴𝘱𝘶𝘴: „𝘛𝘶 𝘷𝘳𝘦𝘪 𝘴𝘢 𝘧𝘢𝘤𝘪 𝘧𝘪𝘻𝘪𝘤𝘢̆ 𝘴̦𝘪 𝘮𝘢𝘵𝘦𝘮𝘢𝘵𝘪𝘤𝘢̆, 𝘥𝘢𝘳… 𝘤𝘦 𝘰 𝘴𝘢̆ 𝘧𝘢𝘤𝘪 𝘥𝘶𝘱𝘢̆? 𝘍𝘦𝘵𝘦𝘭𝘦 𝘯𝘶 𝘮𝘦𝘳𝘨 𝘭𝘢 𝘶𝘯𝘪𝘷𝘦𝘳𝘴𝘪𝘵𝘢𝘵𝘪 𝘵𝘦𝘩𝘯𝘪𝘤𝘦.” 𝘈𝘮 𝘧𝘰𝘴𝘵 𝘢𝘣𝘴𝘰𝘭𝘶𝘵 𝘴̦𝘰𝘤𝘢𝘵𝘢 𝘤𝘢̆ 𝘯𝘶 𝘢𝘶 𝘷𝘳𝘶𝘵 𝘴𝘢̆-𝘮𝘪 𝘪𝘮𝘪 𝘢𝘱𝘳𝘰𝘣𝘦 𝘤𝘦𝘳𝘦𝘳𝘦𝘢 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘤𝘢̆ 𝘦𝘳𝘢𝘮 … 𝘧𝘢𝘵𝘢̆. 𝘔-𝘢𝘮 𝘦𝘯𝘦𝘳𝘷𝘢𝘵 𝘥𝘦𝘴𝘵𝘶𝘭 𝘥𝘦 𝘵𝘢𝘳𝘦, 𝘢𝘮 𝘷𝘰𝘳𝘣𝘪𝘵 𝘤𝘶 𝘱𝘳𝘪𝘦𝘵𝘦𝘯𝘦𝘭𝘦 𝘮𝘦𝘭𝘦 𝘴̦𝘪 𝘢𝘮 𝘥𝘦𝘤𝘪𝘴 𝘴𝘢̆ 𝘧𝘢𝘤𝘦𝘮 𝘤𝘦𝘷𝘢 𝘱𝘳𝘰𝘥𝘶𝘤𝘵𝘪𝘷 𝘤𝘶 𝘢𝘤𝘦𝘢𝘴𝘵𝘢 𝘧𝘶𝘳𝘪𝘦. 𝘈𝘴̦𝘢 𝘢𝘮 𝘪̂𝘯𝘤𝘦𝘱𝘶𝘵 𝘰 𝘪𝘯𝘪𝘵̦𝘪𝘢𝘵𝘪𝘷𝘢̆ 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘶𝘭𝘵𝘦𝘳𝘪𝘰𝘳 𝘴-𝘢 𝘵𝘳𝘢𝘯𝘴𝘧𝘰𝘳𝘮𝘢𝘵 𝘪̂𝘯𝘵𝘳-𝘰 𝘖𝘕𝘎 𝘧𝘦𝘮𝘪𝘯𝘪𝘴𝘵𝘢̆ 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘧𝘦𝘵𝘦 𝘢𝘥𝘰𝘭𝘦𝘴𝘤𝘦𝘯𝘵𝘦.

episodul 10

Anna Revoluționara

Bazat pe povestea Annei din Armenia

Concept artistic și interpretare: Mihaela Drăgan

Anna și-a petrecut ultimii 14 ani – jumătate din viața ei – luptând și protestând pentru lucrurile în care crede. Călătoria ei în lumea activismului a început la 14 ani, a continuat până în prezent când lucrează într-o coaliție pentru stoparea violenței împotriva femeilor, predă un modul despre reprezentările de gen în media la Universitate și a fondat prima bibliotecă feministă din Armenia. Povestea ei de rezistență este spusă de artista multidisciplinară Mihaela Drăgan – cofondatoarea companiei de teatru feminist rom Giuvlipen și inițiatoarea conceptului de Roma Futurism (un demers artistic la intersecția dintre cultura romă, tehnologie și vrăjitorie).

𝘊𝘶 𝘤𝘢̂𝘵 𝘤𝘪𝘵𝘦𝘴𝘤 𝘮𝘢𝘪 𝘮𝘶𝘭𝘵, 𝘤𝘶 𝘢𝘵𝘢̂𝘵 𝘥𝘦𝘷𝘪𝘯 𝘮𝘢𝘪 𝘳𝘢𝘥𝘪𝘤𝘢𝘭𝘢̆. 𝘐̂𝘮𝘪 𝘦 𝘥𝘪𝘧𝘪𝘤𝘪𝘭 𝘴𝘢̆ 𝘤𝘰𝘮𝘶𝘯𝘪𝘤 𝘤𝘶 𝘰𝘢𝘮𝘦𝘯𝘪 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘯𝘶 𝘢𝘶 𝘶𝘯 𝘧𝘪𝘭𝘵𝘳𝘶 𝘧𝘦𝘮𝘪𝘯𝘪𝘴𝘵 𝘴𝘢𝘶 𝘢𝘯𝘵𝘪-𝘳𝘢𝘴𝘪𝘴𝘵, 𝘤𝘶 𝘰𝘢𝘮𝘦𝘯𝘪 𝘤𝘶 𝘱𝘳𝘦𝘫𝘶𝘥𝘦𝘤𝘢̆𝘵̦𝘪. 𝘚𝘪𝘮𝘵 𝘤𝘢̆ 𝘯𝘶 𝘢𝘮 𝘯𝘪𝘮𝘪𝘤 𝘪̂𝘯 𝘤𝘰𝘮𝘶𝘯 𝘤𝘶 𝘦𝘪 𝘴̦𝘪 𝘢𝘴𝘵𝘢 𝘮𝘢̆ 𝘪̂𝘯𝘴𝘵𝘳𝘢̆𝘪𝘯𝘦𝘢𝘻𝘢̆. 𝘋𝘢𝘳 𝘢𝘮 𝘰 𝘮𝘶𝘭𝘵̦𝘪𝘮𝘦 𝘥𝘦 𝘱𝘳𝘪𝘦𝘵𝘦𝘯𝘪 𝘴̦𝘪 𝘢𝘤𝘵𝘪𝘷𝘪𝘴̦𝘵𝘪 𝘥𝘪𝘯 𝘪̂𝘯𝘵𝘳𝘦𝘢𝘨𝘢 𝘭𝘶𝘮𝘦 𝘱𝘦 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘪̂𝘪 𝘶𝘳𝘮𝘢̆𝘳𝘦𝘴𝘤. 𝘊𝘢̂𝘯𝘥 𝘭𝘦 𝘷𝘢̆𝘥 𝘱𝘰𝘴𝘵𝘢̆𝘳𝘪𝘭𝘦 𝘴̦𝘪 𝘭𝘦 𝘷𝘢̆𝘥 𝘮𝘶𝘯𝘤𝘢, 𝘢𝘴𝘵𝘢 𝘪̂𝘮𝘪 𝘥𝘢̆ 𝘤𝘶𝘳𝘢𝘫. 𝘚̦𝘪 𝘴̦𝘵𝘪𝘶 𝘤𝘢̆ 𝘴̦𝘪 𝘦𝘪 𝘮𝘢̆ 𝘶𝘳𝘮𝘢̆𝘳𝘦𝘴𝘤, 𝘪𝘢𝘳 𝘢𝘴𝘵𝘢 𝘪̂𝘮𝘪 𝘥𝘢̆ 𝘤𝘶𝘳𝘢𝘫 𝘪̂𝘯 𝘢𝘤𝘦𝘭𝘦 𝘮𝘰𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘤𝘢̂𝘯𝘥 𝘮𝘢̆ 𝘴𝘪𝘮𝘵 𝘤𝘰𝘱𝘭𝘦𝘴̦𝘪𝘵𝘢̆.

episodul 11

Acolo rămâne sufletul meu

Bazat pe povestea lui S. din Uzbekistan

Cu Bianca Mihai

S. e freelancer și lucrează la diferite proiecte: unele din sfera drepturilor femeilor, altele cu elemente investigative. Activismul și rezistența ei au început în adolescență și, la fel precum personalitatea ei de atunci, s-au născut dintr-un loc în care antagonizarea era principala ei formă de manifestare. Dar, întocmai precum spinii unui cactus – care ascund flori delicate – întâmplările ce ar fi putut să o înrăiască i-au întărit vocea, pe care acum e hotărâtă să și-o folosește pentru a susține femeile și a lupta, din nou, pentru drepturi în țara ei de baștină. Povestea ei de rezistență este spusă de Bianca Mihai – cântăreață și actriță, semifinalistă în emisiunea Românii au Talent.

𝘈𝘱𝘳𝘰𝘱𝘪𝘦-𝘵𝘦, 𝘯𝘶 𝘵𝘦 𝘪̂𝘯𝘵̦𝘦𝘱 𝘢𝘴̦𝘢 𝘤𝘶𝘮 𝘢𝘳 𝘱𝘶𝘵𝘦𝘢 𝘱𝘢̆𝘳𝘦𝘢 𝘭𝘢 𝘱𝘳𝘪𝘮𝘢 𝘷𝘦𝘥𝘦𝘳𝘦
𝘋𝘦 𝘧𝘢𝘱𝘵, 𝘴𝘶𝘯𝘵 𝘥𝘦𝘭𝘪𝘤𝘢𝘵𝘢̆ 𝘤𝘢 𝘯𝘪𝘴̦𝘵𝘦 𝘧𝘭𝘰𝘳𝘪 𝘥𝘦 𝘤𝘢𝘤𝘵𝘶𝘴 𝘥𝘦 𝘢𝘤𝘦𝘦𝘢 𝘢𝘮 𝘯𝘦𝘷𝘰𝘪𝘦 𝘥𝘦 𝘴𝘱𝘪𝘯𝘪𝘪 𝘥𝘪𝘯 𝘫𝘶𝘳𝘶𝘭 𝘮𝘦𝘶
𝘊𝘢 𝘴𝘢̆ 𝘮𝘢̆ 𝘢𝘱𝘦𝘳𝘦 𝘥𝘦 𝘰𝘳𝘪𝘤𝘦 𝘴̦𝘪 𝘰𝘳𝘪𝘤𝘪𝘯𝘦 𝘢𝘳 𝘷𝘳𝘦𝘢 𝘴𝘢̆-𝘮𝘪 𝘧𝘢𝘤𝘢̆ 𝘳𝘢̆𝘶.
𝘙𝘢̆𝘶 𝘪̂𝘯𝘵𝘳-𝘰 𝘵̦𝘢𝘳𝘢̆ 𝘵𝘰𝘵𝘢𝘭𝘪𝘵𝘢𝘳𝘢̆
𝘐̂𝘯𝘵𝘳-𝘰 𝘵̦𝘢𝘳𝘢̆ 𝘪̂𝘯 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘮𝘢̆ 𝘵𝘦𝘮 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘮𝘪𝘯𝘦 𝘴̦𝘪 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘦𝘭𝘦
𝘗𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘯𝘰𝘪 𝘵𝘰𝘵̦𝘪 𝘤𝘦𝘪 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘯𝘶 𝘯𝘦 𝘴𝘶𝘱𝘶𝘯𝘦𝘮.

Echipa de implementare a proiectului în România:

 

Mihaela Drăgan – actriță, dramaturgă și co-fondatoare Giuvlipen – semnează scenariul și conceptul creativ al seriei „Rezistența este o fată care schimbă lumea”.
Zita Moldovan – actriță, designer vestimentar și co-fondatoare Giuvlipen – a realizat costumele.
Marius Mihordescu – DOP, asistent regie, (episoadele 1-6), montaj (episoadele 1-4)
Black Horse Mansion DOP, montaj (episoadele 7-10) 
Andreea Câmpeanu montaj (episoadele 5, 6, 11), DOP (episodul 11)
Alex Bălă – producție muzicală (episoadele 1-7)
Dan Michiu Dinescu – producție muzicală (episodul 9)
Wanlov the Kubolor – producție muzicală (episodul 10)
Producție: Andrada Roșu

Poveștile lui Julio Elvisey Pisică (episodul „Bety Catfur”), a Biancăi Varga (episodul „Pupăza Neagră”) și a Nicoletei Ghiță au fost documentate de Georgiana Aldessa Lincan.

Interpretează:
Andra Barangă – cântăreață, semifinalistă la X Factor România 2020
Bianca Mihai – cântăreață și actriță, semifinalistă a emisiunii Românii au Talent
Nicoleta Ghiță – cântăreață și actriță în compania de teatru Giuvlipen
Julio Elvisey Pisică – artist interdisciplinar, student la Facultatea de Muzică și Teatru din Timișoara
Raisa Mihai – cântăreață și actriță, absolventă în cadrul Universității Naționale de Muzică București și membră în duo-ul ARTissimo Guitar Duo
Arhanghella – studentă de design vestimentar și artistă performativă
Andreea Petre – actriță, protagonistă în filmele „Toto și surorile lui” și „The Unpromised Land”
Andreea Ioniță și Flori Gornistu – membre în trupa de teatru de adolescenți Playhood.

Proiect finanțat de

și dezvoltat în parteneriat cu:

Canalele social media unde este disponibilă seria Rezistența este o fată care schimbă lumea:
Youtube: https://youtube.com/playlist?list=PL4voJCdomY7uXc6Hq6imDhFC1yfYH5iX0
Facebook: https://www.facebook.com/watch/920092004677666/3401591013279668/
Instagram: https://www.instagram.com/giuvlipen/channel/ (Series: Rezistența e o fată)

Shopping Basket
RO