Mădălin Mandin

Mădălin Mandin

Cum ar arăta teatrul utopic al viitorului pentru tine ca actor rom? Mă surprinde și în același timp este destul de dureros că în industria cinematografică noi, actorii romi, suntem de multe ori distribuiți în roluri stereotipice: că suntem vorbitori de limba romani, că știm să cântăm sau că arătăm într-un anumit fel. Iar dacă vorbim de teatru: așa cum există Teatrul Maghiar, Teatrul Evreiesc sau Teatrul German... de ce n-am putea avea și noi Teatrul Rom? În lipsa unei instituții care să ne reprezinte, noi, actorii romi din sectorul independent, suntem puși în situația dificilă de a ne gestiona posibilitățile reduse pe care le avem, cum ar fi lipsa finanțărilor. În acest moment, mai mult ca oricând, cred că cel mai important este să găsim modalități de a ne cere drepturile.

Sar sikavelas o utopikano teatro e avutnesqo vaht andar tute sar rom aktoro? Dukhal man kana dikhav ke and-i ćinematografiaqi industria ame, e roma aktururia del amenqe butivar kana kelas e stereotipikane roluria: sotar das duma romanes, sostar geanas te gilabas vaj ke sikavas and-o vareso fialo. Thaj kana das duma vaș o teatro: kadja sar si o Maghiarikano Teatro, e Dasikano Teatro, E germanikano Teatro...sostar ame na daștis te aven amen jekh Romano Teatro? Kana na-i jekh institucia kaj te dikhel amen , ame e roma aktoruria kaj keras buti korkorutnes siam thovdine and-i jekh phai situacia te dikhas maj mișto amare aștimatendar saven ame sia amen, sar si ke na-i amen love te keras buti. Akana maj but sar orikana, pakiav ke so maj importanto si te arakhas o drom kaș te mangas amare ćaćimata.

Mădălin Mandin

Mădălin Mandin susține de peste doisprezece ani cursuri de teatru de improvizație pentru oamenii care își doresc să fie cât mai mult ancorați în prezent și să acționeze mai mult decât o fac. Și-a dorit mereu să inspire copii, să continue să aibă parte de educație și să lupte împotriva abandonului școlar alături de UNICEF și alte agenții non-guvernamentale. Ca experiență profesională, Mădălin este absolvent al UNATC în 2008. În teatru colaborează în prezent cu Teatrul Național București („Două loturi”, „Furtuna”, „Hotel Europa”, „Eden”, „Medeea mama mea”, „No Man’s Land”) , Teatrul Sică Alexandrescu din Brașov („Electronic City”, „Portugalia”, „Sinucigașul”), Teatrul Stela Popescu din București, Opera Comică pentru Copii, Teatrul Dramaturgilor Români. A mai colaborat cu Godot Café-Teatru, Asociația Culturală Amphiteatrrom, Teatrul LUNI de la GREEN HOURS, Teatrul Toma Caragiu din Ploiești. Cariera în cinematografie și-a început-o în 2004, cu scurtmetrajul „Ciocolata” în regia Aneia Vlad, unde a  primit și premiul publicului în cadrul festivalului „CinemaIubit”. Urmează o lungă serie de producții în care se face remarcat: „Cu un pas înainte”, „Vine poliția”, „Aniela”, „2+2”, „Circul foamei”, „Comoara lui Decebal”, Chororo”, „Camera Café”, „În pronunțare” sau serialele TV: „Ai noștri”, „Umbre”.

O Mădălin Mandin inkerel maj but deșidujen berșendar sikavimata palal e improviziaqo teatro andar e manușa save kamen te aven andine and-o akanutno vaxt thaj te keren maj but andar so keren akana. Kamlias savaxt te sikliaren e ćhavorren te aven len jekh edukacia thaj te maren pen mamuj o șkolaqo mukhipen pașutnes e UNICEF thaj avere agentiendar bi guvernamentalutne. Andar lesqi buti, Mădălin agorisardias i Themutni Universitéta vaș e aktoriaqe arturia thaj ćinematografia and-o berș 2008. Ka-o teatro akana kolaboril  ka-o Themutno Teatro andar o Bukurești (”Duj thana”, ”I furtuna”, ”O Hotelo Europa”, ”Eden”, ”Medeea mi daj”, ”No Man’s Land”), O Teatro Stela Popescu andar o Bukurești, E Asaipnasqi Opera andar el ćhave, O Teatro e rumunikane dramaturenge. Maj kerdias buti ka-o Godot Café-Teatru, Kulturikani Asoćiatzia Amphitheatrrom, o Teatro LUNI katar GREEN HOURS, O Teatro Toma Caragiu ktar Ploiești. Lesqi kariera and-i ćinematografia cirdias andar o berș 2004, kana keldias and-o harnometraźo ”Ciokolata”, i regia katar o Aneia Vlad, kaj lias vi o manușenqo premio ka-o Festivalo ”Cinemaiubit”. Avutnes nakahs andar maj but produkcie kaj vov kerdias pes dikhlo „Jekh piresa angal”, „Avel i șerali”, „Aniela”, „2+2”, „E bokhatar kelipen”, „O barvalipen e Decebalosqe”, Chororo”, „I Camera Café”, „And-o phendipen” vaș e televiziaqe serialuria: „Amare”, „Umbre”.

Alexandru Aristide Fifea

Alexandru Fifea

Cum ar arăta teatrul utopic al viitorului pentru tine ca actor rom? Într-un exercițiu de imaginație nu doar al viitorului, ci și al construcției solide, visez la un teatru al solidarității și autoreprezentării rome, un teatru „oglindă măritoare” în care diferențele culturale produc valoare, limba nu e o barieră, iar injustiția socială e anulată. Un teatru al educației pentru solidaritate și conștiință civică, un teatru militant și implicat social, în care tradiția și deschiderea pentru nou coexistă și dau încredere în forța acestei etnii, îndelung răbdătoare și prea greu încercate. Până la frumusețea utopiei avem însă de răspuns provocărilor reale ale zilei de azi și avem nevoie mai mult decât oricând de unitate, coerență a discursului antirasist și puterea exemplului personal și de grup dinspre artiști înspre publicul larg. Opre Roma!

Sar sikavelas o utopikano teatro e avutnesqo vaht andar tute sar rom aktoro? Kana godisarav nu nunaj ka-o avutno vaxt thaj vi ka-o jekh zoralo vazdipen, godisarav ka-o jekh teatro vaș o romano laćhiepn thaj korkorodikhlipen, jekh teatro sar jekh ”bariaripnasqi glinda” kaj e kulturikane ververimata anen o barvalipen, i ćhib na-i jekh pharipen, thaj o socialutno cićaćiepen na isi. Jekh sikliaripnasqo teatro vaș i laćhipen thaj civikano godisaripen, jekh militaneo teatro thaj socialutno, kaj i tradicia thaj o putaripen ka-o nevipen given khetanes thaj den pakiv and-i zor kadalaqi etniaqi, but dukhavdi thaj but zumavdini. Gi ka-o utopikani șukaripen si amen jekh amboldipen e ćaćutne pharipamatendar svaqo divestetar thaj si amen nevoja maj but sar orikana te avas khetanes, te das das duma andar o rasismo bi trașaindoj thaj e misalesqi zor vaș tute thaj vaș kolaveredar katar e artisturia gi ka-e savore manușa. Opre Roma!    

Alexandru Fifea

Alexandru-Aristide Fifea este actor și din 2005 dezvoltă și se implică în proiecte de teatru documentar social și politic. Toate proiectele sale au o puternică componentă militant-antirasistă. Crede într-un teatru al prezentului, scris și jucat de oameni vii cu conștiință civică, socială și politică. Militează pentru necesitatea unui teatru al etniei rome ca gest de recunoaștere obligatorie din partea statului român.

O Aleksandru- Aristide Fifea si aktoro thaj andar o berș 2005 bariarel thaj kerel buti and-el teatrosqe projekturia vaș i socialutno thaj politikano rodipen. Savore lesqe projekturia si eln zorali mititikani rig mamuj o rasismo. Pakial ke and-o jekh akatutnesqo teatro, hramosrado thaj keldo e givde manușendar e ćivikano, socialutno thaj politikano godisarpnasa. Marel pes andar o isipen jekhes romano teatrosqo sar jekh misal andar o naisaripen katar o rumunikano stato.

Marcel Costea

Marcel Costea

Cum ar arăta pentru tine  o lume fără teatru? Pentru mine un lucru e cert: teatrul va exista mereu. Oamenii au nevoie de povești și de povestitori. Cred în responsabilitatea socială a artei și cred că printr-un teatru asumat putem deschide noi porți ale înțelegerii dintre oameni. Arta noastră ne ajută să trecem peste obstacole, peste prejudecăți și să devenim mai conștienți de puterea pe care o avem. Astfel, ca actor rom, cred că înființarea Teatrului Rom de Stat înseamnă un pas înainte spre afirmarea identității culturale și posibilitatea de a trăi într-o societate mai tolerantă.

Sar sikavelas andar tute jekh sundal bi teatrosqe? Andar mande me geanav vareso: o teatro avela savaxt. E manușa si len nevoja paramićendar thaj mothovendar. Pakiav and-i socialutni responsabilitéta e artaqi thaj pakiav ke mașkar e teatrosqe aștis te putaras neve udara e manușenqe halimata. Amari arta del amen vast te nakhas palal e pharimata, palal e anglegodisarimata thaj te aștisa te geanas ke seam maj zorale sar geanas. Kadja, me sar rom aktoro pakiav ke o biandimos e romano themutnes teatrosqe si jekh piro anglal e identitaqo kulturikano pringearipen thaj o aștipen te gives and-i jekh maj laćhi societéta.

Marcel Costea

 Marcel Costea și-a început cariera cu treizeci de ani în urmă, la Teatrul Valah, actualul Tudor Vianu din Giurgiu. De-a lungul timpului s-a implicat în spectacole de teatru social ce au abordat teme ca violența domestică, dreptul femeii de a dispune de propriul corp sau consumul de droguri în rândul tinerilor. De asemenea, a lucrat în proiecte ce aveau drept scop stimularea interesului pentru artă al copiilor din medii defavorizate. În acest sens a colaborat cu mai multe asociații și companii independente de teatru: Asociația Culturală  Amphitheatrrom, Asociația Transcena, Compania de Teatru @Giuvlipen, Compania Arleking, Compania Ingenuo, Teatrul din Mansardă. Din cariera sa cinematografică amintim filmele: „Nelly adbenteur”, „Calea păsărilor” sau „Vine poliția”.

O Marcel Costea lias te kerel buti palal treanda berșendar ka-o Valahi Teatro Tudor Vianu, andar o Giurgiu. E vahteste keldias and-el spektakoluria socialutne teatrosqe save denas duma palal e keresqo maripen, palal e giuvliaqo ćaćipen te avel pesqo kórpo vaj o drogurenqo halipen maașkar e ternenedar. Vov maj kerdias buti and-el projekturia so kamenas te bariaren e ćhavorrenqo kamipen vaș i arta, ćhave so aven andar el defavorizime mediuria. Andar kadaja buti vov kolabosardias e bute asoćientza thaj korkorutne kompanie: I Kulturikani Asićiatzia Amphitheatrrom, i Asoćiatzia Transcena, i Kompania vaș o teatro Giuvlipen, i Kompania Arleking, i Kompania Ingenuo, o Teatro andar i Mansarda. Andar lesqo ćinematografiaqi kariera nakhas e filmuria: ”Nelly adbenteur”, ”E ćiriklenqo drom” vaș ”Avel i șerali”.

Zita Moldovan

Zita Moldovan

Cum ar arăta pentru tine  o lume fără teatru? Giuvlipen a luat naștere când teatrul rom părea ceva imposibil de realizat. Iată, însă, că după cinci ani, el există, se joacă, este remarcat și premiat. E adevărat că încă nu avem o instituție care să se numească Teatrul Rom din România, dar vreau să cred că va exista într-un viitor cât mai apropiat, pentru ca munca noastră, a tuturor actorilor și actrițelor rome să fie susținută pe măsură. Până atunci, noi existăm prin ceea ce facem, prin producțiile pe care le scoatem anual și, ce e cel mai important, este că am reușit în ciuda bugetelor restrictive. Așadar, dragi colege și colegi, vă mulțumesc pentru disponibilitatea voastră și pentru faptul că toți credem cu tărie în ce înseamnă această meserie greu încercată de cele mai multe ori. Paște Fericit și să ne revedem cu bine!

Sar sikavelas andar tute jekh sundal bi teatrosqe? Giuvlipen biandias pes kana o romano teatro falas vareso bikeripnasqe. Dikh, ke akana, pal pangi berșa, vov isi, kelel pes, si dikhlo thaj preiime. ćaćes ke na-i amen jekh institutzia kaj te aniavarel o Romano Teatro and-i Rumunia, tha kamav te pakiav ke avela and-o jekh pașutno avutnes, andar kodoja ke amari buti, e savore aktoruriengi thaj aktritzenqi buti te avel inkiardi ćaćes. Gi othar, ame seam mașkar kodoja kaj keras, mașkar e produktzie save inkalavas len svako breșeste thaj so si maj importanto, si ke ame kerdiam vi cira loventza. Kadja, kuć amale thaj amlnia, naisarav tumenqe andar tumari buti thaj andar sosqe savore paakias zorales andar so si kadaja msitia phares inkiardi butivar. Baxtali Patradi thaj te palem dikhas amen miștimosa!

Zita Moldovan

Este actriță și prezentatoarea emisiunii „Din viața romilor” de la Național TV. Absolventă a Facultății de Teatru și Televiziune din Cluj, din 2006 începe colaborarea cu Teatrul de Opereta Ion Dacian din București, în spectacolul „Broadway București”. Din 2014 este cofondatoarea Companiei de Teatru Giuvlipen, în ale cărei spectacole mulți dintre voi ați putut-o remarca. În 2018 este parte din producția româno-franceză „Dezrădăcinați” prezentată la Paris în cadrul sezonului România-Franța 2019. Cel mai recent film în care joacă este „Doi lei șaizeci” în regia Cameliei Popa. În plus, în cei peste 15 ani de carieră, s-a implicat activ în mișcarea feministă și antirasistă romă, lucrând ca trainer de teatru în comunități rome și în diverse campanii pentru drepturile romilor.

Si aktritza thaj emisiaki vakiarni ”Andar e romenqo givipen” katar o Natzional TV. Agorisardias i Fakultéta vaș o teatri thaj televiziunea andar o Kluź, andar o berș 2006 lel de kerel buti e Operetako Teatro Ion Dacian andar o Bukurești, le spektakolosa ”Broadway and-o Bukurești”. Andar o berș 2014 biandilias vi voj i Komapania vaș o teatro Giuvlipen, ande laqe spektakoluria aștilen vi tumen de dikhen lan. And-o berș 2018 kerel rig andar i rumunikani-frantzizukani produktzia ”Dezrădăcine” kerdini ka-o Paris mașkar e sezonesqo Rumunia- Frantzia 2019. O so maj akanutno filmo kaj kelel si ”Duj love șovardeș” regizisardo katar i Kamelia Popa. Avrial kalendar, and-el mai mut 15 berșendae butiatar, kerdiat zorales buti and-o giuvlikano thaj mamuj o rasismo mișkipen, kerindoj buti sar teatrosqo sikliarno and-el romane komuniteturia thaj and-el ververutne kampanie vaș e ćaćimata e rromenqe. 

Michaela Dragan

Mihaela Drăgan

Cum ar arăta teatrul utopic al viitorului pentru tine ca actriță romă? De când am co-înființat Giuvlipen, mi-am dorit să creez o platformă pentru actrițele și actorii romi din România. În ultimii cinci ani ne-am unit forțele și am creat opt spectacole în cadrul companiei noastre de teatru. Îmi doresc ca în viitor munca noastră să fie recompensată cu un spațiu fizic de teatru și să trecem de la nivelul de teatru independent la cel instituțional, cu condiția ca practica noastră artistică bazată pe principii feministe, queer și antirasiste să nu fie anihilată, ba chiar să devină un model și pentru alte instituții de teatru. 

Sar sikavela o utopikano teatro e avutnesqo vaht andar tute sar romni aktrița? De kana vi me kerdem o Giuvlipen kamlem te kerav jekh than andar e roma aktrițe thaj aktoruria andar I Rumunia. And-el palutne pangi berșa kerdiam buti khetanes thaj kerdiam ohto spektakoluria and-I amari teatrosqi kampania. And-o avutn kamav sar amari buti te avel vazdini and-o jekh than, O Teatro, thaj te nakhas katar o korkorutno teatrosqo rig ka-o kodova intititțialutno, e kondițiasa te avel les amari artistikani buti vazdini p-el giuvlikane godimata, queer thaj birasiste thaj te na avel thasavdi thaj te avel sar jekh misal andar aver teatruria.

Mihaela Drăgan

Este actriță și dramaturgă și, din 2014, cofondatoare a companiei de teatru feminist rom Giuvlipen. Locuiește în București, dar își desfășoară activitatea profesională în diverse țări. A fost una dintre cele șase finaliste ale premiului internațional Theatre Gilder / Coigney 2017 din New York, care recunoaște munca excepțională a 20 de femei de teatru din întreaga lume. În 2018, în rezidență la ParaSite Hong Kong, pune bazele unei noi mișcări artistice – Roma Futurism, ce explorează elemente SF în cultura romă și pune la intersecție cultura și istoria romă cu vrăjitoria și tehnologia viitorului. În același an este recunoscută de PEN World Voices International Play Festival 2018 din New York ca una dintre cele mai respectate dramaturge ale lumii.

Si aktrița vi dramaturga thaj andar o berș 2014 kerdias vi voj e Teatrosqi Kampania vaș e romnianqo Giuvlipen. Beșel and-o Bukurești thaj kerel buti and-el aver thema. Sasas jekh andar kodola șov finalisturia andar o mașkarthemutno premio Theatre Gilder/ Coigney 2017 anadr o New York, savo pringeanel I bari buti e bișenqe giuvlia andar o teatro andar o sasto sundal. Ando berș 2018 beșindoj and-o ParaSte Hong Kong, thol te vazdel jekh nevi artistikano mișkimos- Roma Futurism, kaj rodel SF elementuria and-I romani kultura thaj hunavel I romani kultura thaj I historia e drabaripnasa thaj e avutnesqi tehnologiasa. And-o sa kadava berș si pringeardi katar o PEN World Voices International Play Festival 2018 katar o New York sar jekh andar e so maj pakivale dramaturgani andar o sasto sundal.

Raisa Mihai

Raisa Mihai

Cum ar arăta teatrul utopic al viitorului pentru tine ca actriță romă? Visez să avem propriul nostru teatru: plin de poveștile noastre nespuse, căci avem multe și doar noi știm să le zicem cel mai frumos, nu neromii în numele nostru. Măcar o dată, nu ar mai fi nevoie să demonstrăm că suntem buni și nu ar mai trebui să muncim de două ori mai mult ca să fim văzuți. Abia atunci, am putea să fim noi și să ne bucurăm de cine suntem – așa cum nu suntem lăsați să o facem acum. Într-o zi, o să primim aprecierea pe care o merităm, sunt sigură!

Sar sikavela o utopikano teatro e avutnesqo vaht andar tute sar romni aktrița? Dikhav suno te avela amen amaro teatro: pherdo paramićendar biphende gi akana, sostar si amen but thaj paramića thaj numaj ame geanas te mothovas len so maj șukar, na el gadje and-o amaro anav. Măkar jekh var, na maj avela te keras amen dikhle ke seam laćhe thaj na maj avela te keras buti duj var maj but kaș te avas dikhle. Atunćeara aștisa te avas ame thaj te loșaras amen amendar kadja sar na seam mukhle te keras akana. And-o jekh dives liasa amaro miștimos, kadaja geanav la me!

Raisa Mihai

Raisa Mihai a debutat în cinematografie de la vârsta de nouă ani: a jucat prima dată în filmul „HO HO HO” și a continuat cu producția germană „Nelly’s adventures” și „À Bras Ouverts”, producție franceză. De asemenea, a jucat împreună cu tatăl său în scurtmetrajul „Scris/Nescris”. Debutul în teatru a venit ceva mai târziu, în compania de teatru Giuvlipen, unde a interpretat rolul Sidoniei în Gadjo Dildo. În 2019 a lucrat în spectacolul „American Gypsy” regizat de Mihai Lukacs și inspirat de romanul autobiografic cu același nume al scriitoarei rome Oksana Marafioti. Este studentă a Universității Naționale de Muzică din București.

I raisa Mihai intrisardias and-I ćinematografia k-e enia berșende, keldias o jekhto var and-o filmo ”HO HO HO” thaj palal keldias andi germanikani produkția ” Nelly’s adventures” thaj „À Bras Ouverts”, jekh franțizukani produkția. Voj maj keldias vi khetanes pesqe dadesa and-o harnometrajo ”Hramosardo/ Bihramosardo”. Intrisardias and-o teatro maj palal, and-I Teatrosqi Kampania Giuvlipen, kaj keldias o rolo e Sidoniaqo and-o Gadjo Dildo. And-o berș 2019 kerdias buti k-o spektakolo ”American Gypsy” and-I regia vaș o Mihai Lukaks, kaj sasas kerdo palal o autobiografikano romano savo sas les o sa la fel anav., hramosardo vaș e romniatar Oksana Marafioti. Si studenta ka-I Themtni Universitéta vaș I Muzika Bukureșteandar.

Nicoleta Ghiță

Nicoleta Ghiță

Cum ar arăta teatrul utopic al viitorului pentru tine ca actriță romă? Într-un viitor utopic, actorii romi ar avea șanse egale în teatru ca toți ceilalți, iar culoarea pielii noastre nu ne-ar pune automat în rolurile stereotipice care ni se oferă în prezent. Dacă am avea un teatru al nostru, comunitatea noastră s-ar regăsi în poveștile și personajele noastre, nu în caricaturile de la TV, care nu au nicio legătură cu curajul și rezistența pe care poporul rom le-a arătat de-a lungul timpului. Dacă am avea un teatru rom, aș juca de la Shakespeare până la povestea mea, a mamei care a murit sau a mătușii care m-a crescut și aș avea și mai multă putere să mă fac auzită.

Sar sikavela o utopikano teatro e avutnesqo vaht andar tute sar romni aktrița? And-o jekh utopikano avutno, e roma aktoruria aștilas sar kadja sar averen kolaver te intrin and-o teatro, thaj I rang amari morkiako na thovela amen and-e stereotipikane roluria save del amen akana. Te avela amen jekh teatro amaro, amari komuniteta arakhelas pes and-el amare paramića thaj peronajuria, na and-el nasule personajuria kaj dikhas len k-o televizori save na-I len nijekh phanglipen e amari zoriasa thaj amaro butiasa savo e roma sikavdias les and-el vahta. Te avelas amen jekh romano teatro, kelavas katar o Shakespeare gi ki mirri paramići, gi ki I paramići me dajaqe kaj muli, gi ki paramići mi bibiaqe kaj barariarias man thaj avelas man maj but zor te kerav man așundi.

Nicoleta Ghiță

Nicoleta Ghiță este actriță, este tânără și este foarte talentată. Transmite mesaje prin muzică și teatru și încearcă să-i motiveze pe cei care cred că „doar atât le-a oferit viața”. Din 2015 face parte din trupa Playhood, un grup de artiști adolescenți din cartierul Ferentari, care combină educația cu artele performative. Au avut spectacole în numeroase spații culturale, de la Teatrul Național București, Teatrul Național din Craiova sau Arcub, la MNAC, Godot Cafe sau Green Hours. Din 2018 până în prezent a participat în mai multe programe afiliate Erasmus+ și e peer-trainer în cadrul proiectului „(Roma) heroes in Theater Education and Everyday Life”.

I Nikoleta Ghiță si aktrița, si terni thaj talentime. Vakiarel mașkar I muzika thaj mașkar o teatro thaj zumavel te vazdel len kodolen kaj pakian ke I givipipen numaj kadiki dineas len. Andar o berș 2015 kerel rig andar I trupa Play hood, jekh grupo e terne artisturența kaj hanuven I educația e teatrosqe arterurența. Sas len spektakoluria and-e bute kulturikane thana, katar o Themutno Teatro Bukurești, o Themutno Teatro Kraiova vaș Artcuk, gi k-o Themutno Muzeo vaș I akanutni arta Godot Café vaj Green Hours. Andar o berș 2008 gi akana gelias ande bute programuria, Erasmus+ thaj peer-trainer and-o projekto ”(Roma) heroes in Theater Education and Everyday Life”.

Dragoș Dumitru

Dragoș Dumitru

Cum ar arăta pentru tine o lume fără teatru? Cum ar arăta lumea fără teatru? Cum ar arăta lumea fără speranță, fără vise? Și daca ar putea exista, care i-ar fi rostul? Întrebarea aceasta vine și în postul Paștelui, care pentru mine înseamnă renaștere și reînnoire. Reînnoirea vine și prin teatru, prin care pot să fiu mereu altul și totuși același Dragoș Dumitru, un rom asumat. Fac parte din comunitatea romă și îmi  aduc aportul la cultură și prin cultură, în cazul meu, înțeleg teatru, film, acte artistice prin care noi romii putem fi auziți și văzuți.

Sar sikavelas andar tute jekh sundal bi teatrosqe? Sar sikavela nadar tute jekh sundal bi teatrosqe? Sar sikavela jekh sundal bi teatrosqe? Sar sikavela o sundal bi pakiamos, bi sunenqo? Thaj kana aștila te avela? so aștijas te keras lesa?Kadaja pućhipen avel vi ando Posto e Patradiaqo, savo andar mande si o palembiandimos si o palemnevimos. O palemnevimos avel vi mașkar e teatrostar, mașkar leste aștiv te avav savaht aver thaj o sa kadava Dragoș Dumitru, jekh ćaćo rom. Sem andar jekh romani komuniteta thaj anav mirro aștipen and-I kultura thaj mașkar I kultura, sar sem me, hakiarav teatro. filmo, artistikane butia. Mașkar lende ame, e rroma, aștis te keras amen așunde thaj dikhle.

Dragoș Dumitru

A absolvit UNATC București, secția Actorie, clasa profesorului Mircea Rusu. În prezent, este colaborator al Teatrului Național București („Două loturi”, „Biloxi Blues”, „Papagalul mut”, „Neguțătorul din Veneția”), iar prin intermediul Asociației Amphiteatrrom încearcă să fie alături de teatrul rom jucând în diverse spectacole în regia lui Sorin Sandu. A jucat rolul principal în filmul „Ceva bun de la viață” regizat de Dan Pița și a colaborat cu numeroase teatre din țară și străinătate — teatrul Sică Alexandrescu din Cluj, Teatrul Național din Cluj sau Teatrul Heimathafen din Berlin.

Aktoriaqi sekția, and-I klsa e sikliarnesqe Mircea Rusu. Akana si kolaboratori k-o Themutno Teatro Bukurești (”Duj thana”, ”Biloksi Blues”, ”O neguțători andar I Vneșia”), thaj mașkar I Asoćiația Amphiteatrrom zumavel te avel pașal o romano teatro kelindoj and-el ververutne spektakoluria avindoj I regia vaș o Sorin Sandu. Keldias o șerutno rolo and-o filmo ”Daiși laćho givipnestar” andi I regia e Danes Pița. thaj kerdias buti bute teatrurența andar o them thaj avrial e themestar- O Teatro Sică Aleksandresku andar o Klujo, o Themutno Teatro andar Klujo vaj o Teatro Heimathafen andar o Berlin.

Bety Pisică

Bety Pisică

Sunt copilul problemă. Oaia neagră. Nu-mi plac stafidele, dar nu din acest motiv sunt atipică.

Azi mi-e scârbă, mi-a fost scărbă și ieri și acum câteva etaje. Ziua se repetă și-ți arăt colecția mea de scoici și șiretu’ de la teneș este mai șiret decât mine.  Poezia în rimă mă face să vomit la fel și profesorii rasiști, homofobi, profesorii care abuzează de putere. Sunt introvertită, nu-s introvertită, sunt extrovertită, nu-s extrovertită. Ăștia îmi ziceau revoluționara. Busu poartă același costum și niciodată nu aud ce spune Neti Sandu când ajunge la zodia mea. Și în rest ce să mai zic?

Se întâmplă o droaie de lucruri drăguțe în facultate.
Manipulări peste manipulări, joculețe de putere, șantaje neverbalizate, dar care prind formă. O formă de planetă roz cu vată de zahăr. Și de la roz și vată de zahăr ți se instalează frica și te inhibi. În drumul spre secretariat te oprești la o țigară în curte. Te uiți poetic în jurul tău, mamă ce boem ești! Și vezi porumbei, găinați, cărămizi și îți spui bă, dacă am rezistat atât, hai că mai rezist. Te răzgândești. Nu-ți mai ridici dosarul. Să mor eu că la următoarea fază… și te întorci frumușel la tăierea mielului.

Profesorul Pireu se hrănește cu umilința studenților. Îi sclipesc ochii când studenții se umilesc și se supun. Pentru că asta înseamnă pentru Pireu: respectul. Trebuie să îl respecți, adică trebuie să-ți fie frică. Trebuie să fii o oaie de rând. Trebuie să îl admiri pe Pireu. Trebuie să îl venerezi pe Pireu. Pentru că e… Pireu.

NU TE LAS PIREULE
Nu te las să-mi distrugi personalitatea, principiile, pasiunea
Nu tac
Nu îmi este frică
Nu te las să mă construiești după chipul și asemănarea ta
Nu vreau să te lingușesc
Nu stau cu tine la bârfă
Nu-ți aduc cafeaua

Datorită Pireului și a altor personaje mișcarea teatrală și generațiile de studenți va muri.
Pierdem timp prețios din timpul nostru iar „mentorii” noștri sunt niște șobolani.
Și ajungi în anul III cu o diplomă în mână și fără tehnici acumulate, fără bagaj de cunoștințe. Fără nimic. Inhibat și pierdut în spațiu.

De asta nu pot vedea sau imagina cum ar arăta viitorul pentru mine ca actriță romă. Glumesc. Sunt prea rezistentă, prea ambițioasă, prea shukară, prea inteligentă, prea prea prea toate și nu renunț.
Ar fi un vis frumos să se pună pe picioare un Teatru Rom de Stat, dar până atunci am timp să-mi fac damblaua.

Sem o pharo ćhavorro. I kali bakri. Na cajliol man el stafide, tha na andar kadaja buti me sem ververutni.
Ages si manqe skîrba, sas manqe skîrba vi ij thaj akana sode etajuria. O ges repetil pes thaj sikavav tuqe mirri kolekția skoićiurendar thaj o harano katar o pogimos si maj harano sar mande.
I poezia e rimasa kerel man te șadav sar kerel man te șadav vi e rasiture sikliarne, homofoburia, e sikliarne kaj abuzin e zoriasa.
Sem introvertime, na sem introvertime, sem ekstrovertime, na sem ekstovertime.
Kadja phenel mange: I revoluționara.
Busu phirel sa kadova kostumo thaj nijekh var n-așunav so phenel I Neti Sandu kana aresel ki mirri zodia. Thaj so te maj phenav?

Keren but șukare butia and-I fakultéta.
Hariarimata palal hariarimata, zoriaqe kelimata, lale șantajuria, thaj kaj bianel pen. Jkeh loliardi planeta e gulgli thavardiasa. Thaj katar o loliaripen thaj e gugli thardiatar avel tuqe I dar thaj aćhos mujesa thaj te ni maj phenes kanći. Andar sosqe kadaja si andar o Pireu, I pakiv. Kana des les pakiv si te avel tuqe dar. Si te aves jekh darani bakri. Si te kames les le Pireues, si te svundares les le Pireues. 
Andar sosqe vov si Pireu.
Na mukhav tut Pireuea!
Na mukhav tut- te drabares mirri personaliteta, mi godi, mirro kamipen,
Na aćhav
Na-I manqe dar,
Na mukhav tut te vazdes man palal tirro muj,
Na kamav te vakiarav tuqe șukar,
Na dav duma tusa averebdar,
Na anav tuqe I kali/ I kafeaua.

Andar o Pireu thaj averen manușa andar o teatrosqo mișkipen e studenturenqe generacie kam merela.
Hasaras somnakutno vaht andar amaro vaht thaj amare ”sikliarne” si niște kermuse.
Thaj areses and-o III-to berș jekh diplomasa and-o vast bi te geanes but butia, bi te geanes kanći, bi te geanes kaj vaj so te keres.
Andar kodoja na aștiv te dikhav vaj te dikhav suno sar sikavela o avutno vaht andar mande sar romni aktrița. Akana phenav pherasa.
Sem prea zorali, prea butiarni, prea șukar, prea godiaver, prea saorendar thaj na mukhav man.
Sasas jekh șukar suno te thol pes p-el pirrende o Themutno Romano Teatro, thaj gi othe si man vaht te kerav mirro dilimos.

Bety Pisică

Bety Pisică este studentă la Facultatea de Muzică și Teatru din Timișoara, Secția Actorie și Artele Spectacolului. Este artistă și poetă. O fire rezistentă și ambițioasă, „prea shukară, prea inteligentă, prea prea prea toate”, așa cum se auto-definește. A participat la mai multe festivaluri din țară și din străinătate, printre care Bienala ArtEncounters 2019, sau festivalul de teatru in: v z b l, cu spectacolul de teatru forum, „Să se facă” — parte din programul „Timișoara. Capitală Europeană a Culturii 2021”. La Kunsthalle Bega a realizat un performance în stil poetry jam, cu previziuni astrale feministe împreună cu artista Virginia Lupu. La Berlin a fost împreună cu teatrul Basca la Festiwalla. Este peer-trainer în cadrul proiectului Erasmus+, (Roma) heroes in Theater Education and Everyday Life. Poemele sale au apărut în revista feministă CUTRA.

I bety Pisikă si studenta ka-I Fakultéta vaș I muzika thaj o teatro andar I Timișoara, I sekcia aktoria thaj e spektakolesqe arturia. Si artista thaj poeta. Si zorali thaj butiarni ”but șukar, but godiaver, bbut saorendar”, kadja phenel pesqe voj korkori. Gelias k-el but festivaluria andar o them thaj avrial e themestar, mașkar lende: ”Bienala Art Encounters 2019” thaj o Teatrosqo Festivalo in: v z b l, e spektakolosa teatrosqo forum ”Te kerel pes”- rig andar o programo ”Timișoara- evropikani kapitala e kulturaqi 2011”. Kaj o Kunsthalle Bega, kerdias jekh kelipen and-o poetry-jam stilo, e ćerhaine giuvlikane angledikhimatența khetanes e artistasa Virginia Lupu. Ka-o Berlino sasas khetanes e Teatrosa Basca Fetiwalla. Si peer sikliarno and-o projekto Erasmus+, (Roma)heroes in Theater Education and Everyday Life. Laqe poemuria inklistias and-I giuvlikani revista Cutra.

Alfredo Minea

Alfredo Minea

Cum ar arăta teatrul utopic al viitorului pentru tine ca actor rom? Teatrul este cea mai elocventă oglindă a societății. Teatrul viitorului ne va îmbrățișa pe toți, indiferent de apartenența etnică, de clasă, gen... și ne va spune poveștile, pentru a învinge stigmatul și stereotipurile. Din păcate, în perioada pe care o parcurgem, observ că încă nu am învățat să ne iubim aproapele, iar pentru mine acesta este un lucru de bază pentru supraviețuire. Cred cu ardoare că lumea se va schimba în bine dacă devenim o voce unitară și puternică împotriva discriminării și voi face tot posibilul să fiu unul dintre pionii ce o vor influența. Lupta noastră e lungă, iar finalitatea depinde doar de forța cu care alegem să fim împreună. We rise! Opre Roma!

Sar sikavelas o utopikano teatro e avutnesqo vaht andar tute sar rom aktoro? O teatro si I maj ćaći dikhialni e societaqi. E avutnbesqo teatro lela amen and-I angali savorren, na lela pes palal i etnia, palal I socialutni klasa, palal o geno thaj phenela amen e paramicia kaș te maras o stigmato thaj e stereoripuria. Bezehendar, andar o akanutno vaht dikhav ke gi akana na sikavdiam te kamas amaro pașutnes thaj andar mande kadaja buti si jekh givipnasqi buti. Zorales pakiav ke o sundal paruvela pes and-o miștimos kana ame avasa jekh khetanutni thaj zorali vak mamuj I diskriminacia, thaj me kerava sea so me daștiv kaș te avav jekh andar e manușa kaj paruvela lan. Amaro maripen si durikano thaj lesqo agor avela numaj palal o zor kaj alosaras les te avas khetanes. We Rise! Opre Roma!  

Alfredo Minea

A absolvit UNATC în 2016.  În același își face debutul în teatru și în cinematografie la Festivalul Internațional de Film de la Veneția. Prin munca sa își dorește să schimbe mentalități, mai ales în ceea ce privește identitatea romă, astfel că din 2017 alege să se alăture mai multor acțiuni civice. În 2018 joacă în spectacolul „Vi me som rom” de Andrei Șerban. În același an participă la festivalul internațional de film Sarajevo Talents, unde este ales din peste 300 de aplicanții din toată lumea. Este mândru de apartenența sa la etnia romă și crede că noi, oamenii, putem învinge stigmatul și stereotipurile. În 2019 joacă în filmul „Îmi este indiferent dacă vom intra în istorie ca barbari” de Radu Jude. În toamna lui 2020 va apărea într-un important serial de televiziune. 

Agorisardias and-o berș 2016 I Themutni Universitéta vaș e teatrosqe arturia thaj ćinematografia andar o Bukurești. And-o sa kadava berș kerel pesqe o debuto and-o teatro thaj and-I ćinematografia ka-o Mașkarthemtno Festivalo vaș o Filmo katar I Veneția.

Mașkar lesqi butí kamel te paruvel e godisarimata, maj but andar kodoja kaj dikhel pes o rromanipen, kadja ke and-o berș 2017 alosarel te pașarel pes bute civikane kerimatenqo. And-o berș 2018 kelel and-o sepktakolo ”Vi me sem rom” hramosardo katar o Andrei Șerban.

And-o sa kadava berș gelias k-o Mașkarthemutno Festivalo vaș o Filmo ”Sarajevo Talents” kaj si alosardo andar maj but trine șela manușendar andar o sasto sundal. Si loșalo ke si rom thaj pakial ke ame, e roma aștis te maras o stigmato thaj e stereotipurie. And-o berș 2019, kelel and-o filmo ”Na interesol man kana intris and-I historia sar barbaruria”, hramosardo vaș o Radu Jude. And-o pașivend e berșesqo 2020 avela dikhlo and-o jekh but importanto televiziaqo serialo.