Mădălin Mandin

Cum ar arăta teatrul utopic al viitorului pentru tine ca actor rom? Mă surprinde și în același timp este destul de dureros că în industria cinematografică noi, actorii romi, suntem de multe ori distribuiți în roluri stereotipice: că suntem vorbitori de limba romani, că știm să cântăm sau că arătăm într-un anumit fel. Iar dacă vorbim de teatru: așa cum există Teatrul Maghiar, Teatrul Evreiesc sau Teatrul German... de ce n-am putea avea și noi Teatrul Rom? În lipsa unei instituții care să ne reprezinte, noi, actorii romi din sectorul independent, suntem puși în situația dificilă de a ne gestiona posibilitățile reduse pe care le avem, cum ar fi lipsa finanțărilor. În acest moment, mai mult ca oricând, cred că cel mai important este să găsim modalități de a ne cere drepturile.

Sar sikavelas o utopikano teatro e avutnesqo vaht andar tute sar rom aktoro? Dukhal man kana dikhav ke and-i ćinematografiaqi industria ame, e roma aktururia del amenqe butivar kana kelas e stereotipikane roluria: sotar das duma romanes, sostar geanas te gilabas vaj ke sikavas and-o vareso fialo. Thaj kana das duma vaș o teatro: kadja sar si o Maghiarikano Teatro, e Dasikano Teatro, E germanikano Teatro...sostar ame na daștis te aven amen jekh Romano Teatro? Kana na-i jekh institucia kaj te dikhel amen , ame e roma aktoruria kaj keras buti korkorutnes siam thovdine and-i jekh phai situacia te dikhas maj mișto amare aștimatendar saven ame sia amen, sar si ke na-i amen love te keras buti. Akana maj but sar orikana, pakiav ke so maj importanto si te arakhas o drom kaș te mangas amare ćaćimata.

Mădălin Mandin susține de peste doisprezece ani cursuri de teatru de improvizație pentru oamenii care își doresc să fie cât mai mult ancorați în prezent și să acționeze mai mult decât o fac. Și-a dorit mereu să inspire copii, să continue să aibă parte de educație și să lupte împotriva abandonului școlar alături de UNICEF și alte agenții non-guvernamentale. Ca experiență profesională, Mădălin este absolvent al UNATC în 2008. În teatru colaborează în prezent cu Teatrul Național București („Două loturi”, „Furtuna”, „Hotel Europa”, „Eden”, „Medeea mama mea”, „No Man’s Land”) , Teatrul Sică Alexandrescu din Brașov („Electronic City”, „Portugalia”, „Sinucigașul”), Teatrul Stela Popescu din București, Opera Comică pentru Copii, Teatrul Dramaturgilor Români. A mai colaborat cu Godot Café-Teatru, Asociația Culturală Amphiteatrrom, Teatrul LUNI de la GREEN HOURS, Teatrul Toma Caragiu din Ploiești. Cariera în cinematografie și-a început-o în 2004, cu scurtmetrajul „Ciocolata” în regia Aneia Vlad, unde a primit și premiul publicului în cadrul festivalului „CinemaIubit”. Urmează o lungă serie de producții în care se face remarcat: „Cu un pas înainte”, „Vine poliția”, „Aniela”, „2+2”, „Circul foamei”, „Comoara lui Decebal”, Chororo”, „Camera Café”, „În pronunțare” sau serialele TV: „Ai noștri”, „Umbre”.

O Mădălin Mandin inkerel maj but deșidujen berșendar sikavimata palal e improviziaqo teatro andar e manușa save kamen te aven andine and-o akanutno vaxt thaj te keren maj but andar so keren akana. Kamlias savaxt te sikliaren e ćhavorren te aven len jekh edukacia thaj te maren pen mamuj o șkolaqo mukhipen pașutnes e UNICEF thaj avere agentiendar bi guvernamentalutne. Andar lesqi buti, Mădălin agorisardias i Themutni Universitéta vaș e aktoriaqe arturia thaj ćinematografia and-o berș 2008. Ka-o teatro akana kolaboril ka-o Themutno Teatro andar o Bukurești (”Duj thana”, ”I furtuna”, ”O Hotelo Europa”, ”Eden”, ”Medeea mi daj”, ”No Man’s Land”), O Teatro Stela Popescu andar o Bukurești, E Asaipnasqi Opera andar el ćhave, O Teatro e rumunikane dramaturenge. Maj kerdias buti ka-o Godot Café-Teatru, Kulturikani Asoćiatzia Amphitheatrrom, o Teatro LUNI katar GREEN HOURS, O Teatro Toma Caragiu ktar Ploiești. Lesqi kariera and-i ćinematografia cirdias andar o berș 2004, kana keldias and-o harnometraźo ”Ciokolata”, i regia katar o Aneia Vlad, kaj lias vi o manușenqo premio ka-o Festivalo ”Cinemaiubit”. Avutnes nakahs andar maj but produkcie kaj vov kerdias pes dikhlo „Jekh piresa angal”, „Avel i șerali”, „Aniela”, „2+2”, „E bokhatar kelipen”, „O barvalipen e Decebalosqe”, Chororo”, „I Camera Café”, „And-o phendipen” vaș e televiziaqe serialuria: „Amare”, „Umbre”.