Bety Pisică

Julio Elvisey

Sunt copilul problemă. Oaia neagră. Nu-mi plac stafidele, dar nu din acest motiv sunt atipică.

Azi mi-e scârbă, mi-a fost scărbă și ieri și acum câteva etaje. Ziua se repetă și-ți arăt colecția mea de scoici și șiretu’ de la teneș este mai șiret decât mine.  Poezia în rimă mă face să vomit la fel și profesorii rasiști, homofobi, profesorii care abuzează de putere. Sunt introvertită, nu-s introvertită, sunt extrovertită, nu-s extrovertită. Ăștia îmi ziceau revoluționara. Busu poartă același costum și niciodată nu aud ce spune Neti Sandu când ajunge la zodia mea. Și în rest ce să mai zic?

Se întâmplă o droaie de lucruri drăguțe în facultate.
Manipulări peste manipulări, joculețe de putere, șantaje neverbalizate, dar care prind formă. O formă de planetă roz cu vată de zahăr. Și de la roz și vată de zahăr ți se instalează frica și te inhibi. În drumul spre secretariat te oprești la o țigară în curte. Te uiți poetic în jurul tău, mamă ce boem ești! Și vezi porumbei, găinați, cărămizi și îți spui bă, dacă am rezistat atât, hai că mai rezist. Te răzgândești. Nu-ți mai ridici dosarul. Să mor eu că la următoarea fază… și te întorci frumușel la tăierea mielului.

Profesorul Pireu se hrănește cu umilința studenților. Îi sclipesc ochii când studenții se umilesc și se supun. Pentru că asta înseamnă pentru Pireu: respectul. Trebuie să îl respecți, adică trebuie să-ți fie frică. Trebuie să fii o oaie de rând. Trebuie să îl admiri pe Pireu. Trebuie să îl venerezi pe Pireu. Pentru că e… Pireu.

NU TE LAS PIREULE
Nu te las să-mi distrugi personalitatea, principiile, pasiunea
Nu tac
Nu îmi este frică
Nu te las să mă construiești după chipul și asemănarea ta
Nu vreau să te lingușesc
Nu stau cu tine la bârfă
Nu-ți aduc cafeaua

Datorită Pireului și a altor personaje mișcarea teatrală și generațiile de studenți va muri.
Pierdem timp prețios din timpul nostru iar „mentorii” noștri sunt niște șobolani.
Și ajungi în anul III cu o diplomă în mână și fără tehnici acumulate, fără bagaj de cunoștințe. Fără nimic. Inhibat și pierdut în spațiu.

De asta nu pot vedea sau imagina cum ar arăta viitorul pentru mine ca actriță romă. Glumesc. Sunt prea rezistentă, prea ambițioasă, prea shukară, prea inteligentă, prea prea prea toate și nu renunț.
Ar fi un vis frumos să se pună pe picioare un Teatru Rom de Stat, dar până atunci am timp să-mi fac damblaua.

Sem o pharo ćhavorro. I kali bakri. Na cajliol man el stafide, tha na andar kadaja buti me sem ververutni.
Ages si manqe skîrba, sas manqe skîrba vi ij thaj akana sode etajuria. O ges repetil pes thaj sikavav tuqe mirri kolekția skoićiurendar thaj o harano katar o pogimos si maj harano sar mande.
I poezia e rimasa kerel man te șadav sar kerel man te șadav vi e rasiture sikliarne, homofoburia, e sikliarne kaj abuzin e zoriasa.
Sem introvertime, na sem introvertime, sem ekstrovertime, na sem ekstovertime.
Kadja phenel mange: I revoluționara.
Busu phirel sa kadova kostumo thaj nijekh var n-așunav so phenel I Neti Sandu kana aresel ki mirri zodia. Thaj so te maj phenav?

Keren but șukare butia and-I fakultéta.
Hariarimata palal hariarimata, zoriaqe kelimata, lale șantajuria, thaj kaj bianel pen. Jkeh loliardi planeta e gulgli thavardiasa. Thaj katar o loliaripen thaj e gugli thardiatar avel tuqe I dar thaj aćhos mujesa thaj te ni maj phenes kanći. Andar sosqe kadaja si andar o Pireu, I pakiv. Kana des les pakiv si te avel tuqe dar. Si te aves jekh darani bakri. Si te kames les le Pireues, si te svundares les le Pireues. 
Andar sosqe vov si Pireu.
Na mukhav tut Pireuea!
Na mukhav tut- te drabares mirri personaliteta, mi godi, mirro kamipen,
Na aćhav
Na-I manqe dar,
Na mukhav tut te vazdes man palal tirro muj,
Na kamav te vakiarav tuqe șukar,
Na dav duma tusa averebdar,
Na anav tuqe I kali/ I kafeaua.

Andar o Pireu thaj averen manușa andar o teatrosqo mișkipen e studenturenqe generacie kam merela.
Hasaras somnakutno vaht andar amaro vaht thaj amare ”sikliarne” si niște kermuse.
Thaj areses and-o III-to berș jekh diplomasa and-o vast bi te geanes but butia, bi te geanes kanći, bi te geanes kaj vaj so te keres.
Andar kodoja na aștiv te dikhav vaj te dikhav suno sar sikavela o avutno vaht andar mande sar romni aktrița. Akana phenav pherasa.
Sem prea zorali, prea butiarni, prea șukar, prea godiaver, prea saorendar thaj na mukhav man.
Sasas jekh șukar suno te thol pes p-el pirrende o Themutno Romano Teatro, thaj gi othe si man vaht te kerav mirro dilimos.

Julio Elvisey

Julio Elvisey este student la Facultatea de Muzică și Teatru din Timișoara, Secția Actorie și Artele Spectacolului. Este artist și poet. O fire rezistentă și ambițioasă, „prea shukară, prea inteligentă, prea prea prea toate”, așa cum se auto-definește. A participat la mai multe festivaluri din țară și din străinătate, printre care Bienala ArtEncounters 2019, sau festivalul de teatru in: v z b l, cu spectacolul de teatru forum, „Să se facă” — parte din programul „Timișoara. Capitală Europeană a Culturii 2021”. La Kunsthalle Bega a realizat un performance în stil poetry jam, cu previziuni astrale feministe împreună cu artista Virginia Lupu. La Berlin a fost împreună cu teatrul Basca la Festiwalla. Este peer-trainer în cadrul proiectului Erasmus+, (Roma) heroes in Theater Education and Everyday Life. Poemele sale au apărut în revista feministă CUTRA.

I bety Pisikă si studenta ka-I Fakultéta vaș I muzika thaj o teatro andar I Timișoara, I sekcia aktoria thaj e spektakolesqe arturia. Si artista thaj poeta. Si zorali thaj butiarni ”but șukar, but godiaver, bbut saorendar”, kadja phenel pesqe voj korkori. Gelias k-el but festivaluria andar o them thaj avrial e themestar, mașkar lende: ”Bienala Art Encounters 2019” thaj o Teatrosqo Festivalo in: v z b l, e spektakolosa teatrosqo forum ”Te kerel pes”- rig andar o programo ”Timișoara- evropikani kapitala e kulturaqi 2011”. Kaj o Kunsthalle Bega, kerdias jekh kelipen and-o poetry-jam stilo, e ćerhaine giuvlikane angledikhimatența khetanes e artistasa Virginia Lupu. Ka-o Berlino sasas khetanes e Teatrosa Basca Fetiwalla. Si peer sikliarno and-o projekto Erasmus+, (Roma)heroes in Theater Education and Everyday Life. Laqe poemuria inklistias and-I giuvlikani revista Cutra.

Alfredo Minea

Alfredo Minea

Cum ar arăta teatrul utopic al viitorului pentru tine ca actor rom? Teatrul este cea mai elocventă oglindă a societății. Teatrul viitorului ne va îmbrățișa pe toți, indiferent de apartenența etnică, de clasă, gen... și ne va spune poveștile, pentru a învinge stigmatul și stereotipurile. Din păcate, în perioada pe care o parcurgem, observ că încă nu am învățat să ne iubim aproapele, iar pentru mine acesta este un lucru de bază pentru supraviețuire. Cred cu ardoare că lumea se va schimba în bine dacă devenim o voce unitară și puternică împotriva discriminării și voi face tot posibilul să fiu unul dintre pionii ce o vor influența. Lupta noastră e lungă, iar finalitatea depinde doar de forța cu care alegem să fim împreună. We rise! Opre Roma!

Sar sikavelas o utopikano teatro e avutnesqo vaht andar tute sar rom aktoro? O teatro si I maj ćaći dikhialni e societaqi. E avutnbesqo teatro lela amen and-I angali savorren, na lela pes palal i etnia, palal I socialutni klasa, palal o geno thaj phenela amen e paramicia kaș te maras o stigmato thaj e stereoripuria. Bezehendar, andar o akanutno vaht dikhav ke gi akana na sikavdiam te kamas amaro pașutnes thaj andar mande kadaja buti si jekh givipnasqi buti. Zorales pakiav ke o sundal paruvela pes and-o miștimos kana ame avasa jekh khetanutni thaj zorali vak mamuj I diskriminacia, thaj me kerava sea so me daștiv kaș te avav jekh andar e manușa kaj paruvela lan. Amaro maripen si durikano thaj lesqo agor avela numaj palal o zor kaj alosaras les te avas khetanes. We Rise! Opre Roma!  

Alfredo Minea

A absolvit UNATC în 2016.  În același își face debutul în teatru și în cinematografie la Festivalul Internațional de Film de la Veneția. Prin munca sa își dorește să schimbe mentalități, mai ales în ceea ce privește identitatea romă, astfel că din 2017 alege să se alăture mai multor acțiuni civice. În 2018 joacă în spectacolul „Vi me som rom” de Andrei Șerban. În același an participă la festivalul internațional de film Sarajevo Talents, unde este ales din peste 300 de aplicanții din toată lumea. Este mândru de apartenența sa la etnia romă și crede că noi, oamenii, putem învinge stigmatul și stereotipurile. În 2019 joacă în filmul „Îmi este indiferent dacă vom intra în istorie ca barbari” de Radu Jude. În toamna lui 2020 va apărea într-un important serial de televiziune. 

Agorisardias and-o berș 2016 I Themutni Universitéta vaș e teatrosqe arturia thaj ćinematografia andar o Bukurești. And-o sa kadava berș kerel pesqe o debuto and-o teatro thaj and-I ćinematografia ka-o Mașkarthemtno Festivalo vaș o Filmo katar I Veneția.

Mașkar lesqi butí kamel te paruvel e godisarimata, maj but andar kodoja kaj dikhel pes o rromanipen, kadja ke and-o berș 2017 alosarel te pașarel pes bute civikane kerimatenqo. And-o berș 2018 kelel and-o sepktakolo ”Vi me sem rom” hramosardo katar o Andrei Șerban.

And-o sa kadava berș gelias k-o Mașkarthemutno Festivalo vaș o Filmo ”Sarajevo Talents” kaj si alosardo andar maj but trine șela manușendar andar o sasto sundal. Si loșalo ke si rom thaj pakial ke ame, e roma aștis te maras o stigmato thaj e stereotipurie. And-o berș 2019, kelel and-o filmo ”Na interesol man kana intris and-I historia sar barbaruria”, hramosardo vaș o Radu Jude. And-o pașivend e berșesqo 2020 avela dikhlo and-o jekh but importanto televiziaqo serialo.

Ninel Petrache-Nini

Ninel Petrache-Nini


Warning: Undefined array key "text_align" in /home/r47705giuv/public_html/wp-content/plugins/auxin-elements/includes/elementor/widgets/quote.php on line 365

Cum ar arăta pentru tine o lume fără teatru? O lume fără teatru... nu ar fi o lume liberă. Ar fi searbădă și mult mai haotică. Ar fi lipsită de iubire și viața n-ar mai fi viață, pentru că eu cred în forța vitală care se naște pe scenă! În acel spațiu ludic nu mai ai bariere, nu te mai poți ascunde, ci pur și simplu trebuie să fii! În viața de zi cu zi, ne e din ce în ce mai greu să fim noi înșine din cauza prejudecăților impuse de societate, dar teatrul are putere transformatoare, este spațiul unde putem reflecta asupra lumii în care trăim și o putem face să se schimbe.

Sar sikavelas andar tute jekh sundal bi teatrosqe? Jekh sundal bi teatrosqe…na avelas jekh vesti sunadl. Avelas jekh birangiardo sundal thaj but maj denilo. Avelas bi kamipnasqe thaj bi givipnasqe, na maj avelas givipen, andar sosqe me pakiav and-o givipnasqo zor kaj bianel pes p-I sćena! And- kodova ludikano than ma na-I tut aćhajmata, na maj aștis te garaves tut, tha si te vaes ćaćes tu! And-o divesutno givipen si amenqe but maj phares te avas ame andar sosqe o anglal pringearipen e societatar, tha o teatro si les o pharuvipnasqo zor, si o than kaj aștis te dikhas opral o sundal kaj givas thaj aștis te keras lan te paruvel pes.

Ninel Petrache-Nini

 Actor de peste un deceniu. Îi place meseria de actor pentru că oferă posibilitatea explorării mai multor vieți, mai multor situații și personaje care se află în fiecare dintre noi. E o modalitate extraordinară de auto-cunoaștere și de a te apropia de oameni. Are un Master în Arte Teatrale, însă crede că pentru a fi un bun actor, nu ai neapărat nevoie de școli, ci de sinceritate, plăcerea de a juca și atenție. A susținut încă din 2005 cursuri de actorie, dicție, mișcare scenică și improvizație. Timp de trei ani a ținut cursuri gratuite de actorie pentru copii romi. În filmul „Aferim!” a fost coordonator și mijlocitor între români și romi. Este inițiatorul școlii de teatru RomActor, împreună cu Agenția de presă Active Watch. 

Si aktoro maj but deșe berșendar. Kamel I kadaja mistia aktoruresqo andar sosqe del lesqe o aștipen te pringeanel maj but givimata, maj but situacie thaj peronźuria kaj si sarkonendar mașkar amende. Si jekh buti laćho misal te pringeanel pes korkoro thaj te pașol pes maj but e manușendar. Si les jekh mastéro and-el teatralutne arturia, thaj vov pakial ke kaș te aștis te vaes jekh laćho aktoro na-I nevoia numaj e șkolatar, maj mișto si te vaes pakivalo, te avel tut o kamipen te keles thak te avel tut but atencia. Inkerdias andar o berș 2005 aktoriaqe kursuria, vakiaripen, sćenaqo kelipen thaj improvizacia. Trin berșa vov inkerdias aktoriaqe kursuria bi lovenqo andar e ćhave. And-o filmo ”Aferim!” sas o koordonatoro thaj o mașkarutnori mașkar e gage thaj e rroma. Si o anglutnori e teatrosqi șkola Rom Actor, khetanes e Presaqi Agencia Active Watch.

Claudiu Dumitru

Claudiu Dumitru

Cum ar arăta teatrul utopic al viitorului pentru tine ca actor rom? Salut și susțin ideea unui teatru rom de stat. Mai mult decât atât, mi se pare o necesitate – vorbim totuși de cea mai mare comunitate etnică din România! Optimist din fire, cred că în orice situație negativă există și un bine, așa că vă invit să profităm de situația teribilă în care ne aflăm la nivel global, să respirăm adânc și rar și să sperăm că se vor lua acele decizii care privesc, în primul rând, dreptatea și binele comun. Doar așa putem accesa un nivel de conștiință superior celui de acum. Haideți să trecem cu grijă peste această perioadă și să ne vedem bucuroși!

Sar sikavelas o utopikano teatro e avutnesqo vaht andar tute sar rom aktoro? Si laćhi kadaja godí thaj vazdav I godi jekhes themutnes romano teatro. Maj but sar kadiki, fal man jekh trebajpen- ćaćes, das duma andar I so maj bari etnikani komuniteta andar I Rumunia! Pakivalo sar sem, pakiav ke and-I orso bilaćhi situácia si vi jekh miștimos, kadja ke akharav tumen te cirdas mișto andar kadaja but nasul situacia kaj si and-o sundal/ lumja, te cirdas mișto thaj pakivalo thaj te pakias ke lela pen e kodola decizie kaj dikhen maj but and-o ćaćipen thaj andar o khetanutnes miștimos. Numaj kadja aștis te das amen godi maj but sar akana. Haj te nakhas griźasa pal kadava vaht thaj te dikhasa amen loșale.

Claudiu Dumitru

Claudiu Dumitru este actor. După ce a activat o vreme ca director de casting și în management de producție, s-a întors la actorie, prima sa iubire. Este puternic atras de film, dar desigur, îi place și teatrul. A jucat în multe filme consacrate ale cinematografiei românești, printre care: „Bacalaureat”, „Două lozuri”, „Aferim!”, „Când se lasă seara peste București sau metabolism” sau „Hârtia va fi albastră”. Ultima premieră – „Urma” în regia lui Doru Boguta. În afara actoriei este pasionat de fotografie, muzică, bicicletă, călătorii și orice activitate care îl ține în mișcare.

O Klaudiu Dumitru si aktóro. Palal so kerdias butí sar kastingosqo direktoro thaj and-o produkțiaki butí, irisardias pes ki aktoria, o jekhto lesqo kamipen.

Si zorales cîrdino andar o filmo, tha ćaćes, lesqe cajliol lesqe vi o teatro.

Keldias and-e but pringearde filmuria e rumunikane cinematografiaqi, mașkar lende: ”Bakaluareat”, ”Duj lozuria”, ” Aferim!”, ” Kana mekel pes I riat pal o Bukureștio vaj metabolismo” vaj ”I patrin avela mavis”. I palutni premierea – ”Urma” regisisardo katar o Doru Boguta. Avrial e aktoriatar lesqe cajliol lesqe I fotografia, I muzika, I bićikleta, e droma thaj orso buti kaj inkiarel les and-el pirende.

Oana Rusu

Oana Rusu

Cum ar arăta pentru tine o lume fără teatru? Atenție! Orice aș încerca să spun poate suna prețios pentru urechile multora.... pentru mulți cei care nu au o pasiune clar definită pentru care ar fi gata să sacrifice ceva… orice… Așadar, o lume fără teatru ar fi ca un pământ neroditor, sterp, singur, pustiu, cenușiu. Am o imagine în cap,  dacă reușiți să intrați în mintea mea ați vedea-o. Adică oamenii ar supraviețui, desigur, știm toți asta, dar… fără suflet! Și sufletul ăsta nu e făcut doar din teatru, e un amestec de muzică, pictură, dans, poezie fără de care… pur și simplu nu ești.

Sar sikavela andar tute jekh sundal/ lumja bi teatrosqe? Așunen! Sode zumavav te phenav aștil te așunel pes but phares andar e but kodolen kaj…andar but dodolen kaj na-I len jekh ćaćo kamipen andar kasqe aștilas te kerel daiși…orso…kadja, jekh sundal/ lumja bi teatrosqe avelas sar jekh phuv pustio, mulo. Si man jekh dikhipen and-o șero, te aștin te intrin and-I mirri godí dikhenas les. Kadja e manușa aștinas te given, ćaćes, savorre geanas kadaja, tha’ bi ilesqo! Thaj kadava ilo na0i kerdo numaj andar o teatro, si jekh humer andar I gili, randiaripen, kelipen, poezia. Bi kadelnța, tu ćaćes san konik, ni san.

Oana Rusu

A absolvit Universitatea de Arte Teatrale din Târgu Mureș, secția Actorie. A debutat la Teatrul de Stat din Oradea, iar din 2008 este actriță a Teatrului Național de Opereta și Muzical Ion Dacian din București. În decursul carierei sale a colaborat cu regizori de renume. În  2011 primește premiul pentru promovarea culturii rome la Gala de Excelență a Romilor, în 2012 primește premiul pentru cea mai buna actriță de music-hall la Gala Femeilor Rome, iar în 2019 primește din partea Guvernului României o Distincție de Înaltă Apreciere în cadrul ceremoniei „Trecut, prezent, viitor”  pentru performanța sa artistică și promovarea culturii rome.

Agorisardias I Universitéta vaș o Teatrosqe Arturia andar o Tîrgo Mureș, I aktoriaqi sekcia. Laqo debúto sasas k-o Themutno Teatro andar I Oradea, thaj andar o berș 2008 si aktrica ka-o Themtni Teatro vaș I Opereta vi Muzika ”Ion Dacian” andar o Bukurești.

P-o laqo butiaqo drom kerdias buti bute butpringearde regizorutența.

And-o berș 2011 lias o premio andar o vazdipen e roamni kultutiaqo ka-I Ekceliaqi Gala e Rromenqe, and-o berș 2012 lel o premio andar I so maj laćhi aktrica vaș musical-holl ka-I Rromnienqe Gala, vaj and-o berș 2019 lel andar I rig e Rumuniaqo Guverni I Distinkcia vaș I pakiv ka-I Ceremonia ”Naklo vaht, akanutno thaj avutno vaht” andar laqi bari butí thaj andar o vazdipen e romani kulturaqo.

Andrei Șerban

Andrei Șerban

Cum ar arăta teatrul utopic al viitorului pentru tine ca actor rom? Neoficial suntem cea mai numeroasă minoritate etnică și cu toate astea nu există în România niciun teatru dedicat culturii rome. Pentru mine teatrul viitorului e bazat pe structuri orizontale – non-ierarhice, e queer, feminist, intersecțional, anticapitalist și antipatriarhal. Își va plăti toți angajații decent și egal, fără ierarhizarea muncilor pe categorii de importanță sau vizibilitate. E angajat în lupta împotriva inegalităților de gen, etnie și clasă. E un teatru incluziv, care face auzite istoriile marginalizate și ignorate. Și e un teatru care nu se adresează doar claselor privilegiate din marile orașe, ci este accesibil, gratuit și descentralizat, astfel că fiecare comunitate va avea pe viitor un teatru în proximitate.

Sar sikavelas o utopikano teatro e avutnesqo vaht andar tute sar rom aktoro? Sar sikavela o utopikano teatro e avutnesqo vaxt andat tute sar rom aktóro? Bioficiálo, ame seam I so maj bari minoritéta thaj vi kadja and-I Rumunia na-I nijekh teatro vaș I rromani kultúra. Andar mande e avutnesqo teatro si thovdino p-el orizontalutne baranga-bi jekh jerarhia, si queer, giuvlikano, mașkarrigardo, mamujkapitalisto thak mamuj patriarhalutno. Pokinela pes savorre manușa șukar thaj egalo, bi jekh jerarhizaria e butáqi palal I importancia vaj o dikhipen. Vov si thovdino and-o maripen mamuj e genosqe inegaliteturia vi etnikane vaș socialutne klasuria. Si jekh inklusivo teatro savo kerel așundine e agorutne thaj bistarde historie. Thaj kadava teatro savo na si numaj andar e barikane klase andar e bare fururendar, avela akcesibilo bi lovenqo vi rigardo, kadja svaki komunitéta avela lan avutnes jekh teatro pașal late.

Andrei Șerban

Regizor, actor, trainer și activist, angajat de peste 13 ani în lupta pentru justiție socială, combaterea rasismului și a discriminării. A absolvit în anul 2007 Facultatea de Teatru, secția Actorie în cadrul UNATC București. Activează ca trainer de actorie și activism civic în mai multe licee pentru combaterea discursului instigator la ură. În anul 2017 a regizat spectacolul „Muzeul Subiectiv al Locuirii”, în 2018 „Vi me som rom/Și eu sunt rom”, care s-a jucat și se joacă în liceele din București și din țară, dar și în cadrul stagiunii de Teatru Politic de la Macaz Teatru Coop.. În 2019 este rezident în cadrul proiectului „Culese din Telciu – Rezidențe de cercetare și creație artistică”, organizat de Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale, unde documentează viața comunității de romi gabori și scrie scenariul de teatru „Povestea Gaborilor din Telciu”.

O Andrei Șerban si regízoro, aktóro sikliarno thaj aktivísto, kerel butí maj but deșutrine berșendar and-o maripen andar o sociálo ćaćipen, mamuj o rasísmo thaj i diskriminácia.

Agorisardias and-o berș 2007 e Teatrosqo Facultéta, e aktoriaqi sekcía andar i Themutni Universitéta vaș e teatroesqe arturia thaj cinematografía katar o Bukurești. Akarel butí sar aktoriaqo tahj civikano aktivísmo sikliarno and-e maj but licevuria andar o aćharipenasqo phendipen kaj inkiarel i holi mașkar e manușa. And-o berș 2017 regizisardias o sepktákolo ”O Subiektivo Muzeo e beșipnasqo”, and-o berș 2017 regizisardias o sepktákolo ”Vi me sem rom” kaj keldias pes thaj keles pes and-e but licevuria Bukureșteande thaj vi themeste, thaj vi and-o vaht e stagionaqi Politikanosqo Teatro katar o Mkaz Teatro Coop. And-o berș 2019 si rezidento and-o projekto ”Kidine Telciustar- Thana andar o rodimos vi artistikani kreácia”, kerdino e Centrostar vaș o Modernikano Sikliarimos thaj e Gnesqo Sundal, kaj rodel o givipen e gaborenqi komunitéta thaj hramosarel o teatrosqo scenário ”E gaborenqi paramici andar o Telviu”.

arhivaArtboard 1 copy 2

Premiera SEXODROM

SEXODROM are premiera pe 7 și 8 mai 2019 la Centrul Național al Dansului București (Calea Mărășești 80-82). SEXODROM chestionează printr-un discurs performativ cum structurile sociale și politice ne influențează viața privată. Când lumea e o scenă în care retorica nesiguranței și a fricii ne modelează din ce în ce mai mult privirea asupra vieții, venim cu o contrapropunere: aceea de a ne celebra senzualitatea și apartenența la comunitatea queer si minoritatea romă.