Andrei Șerban

Cum ar arăta teatrul utopic al viitorului pentru tine ca actor rom? Neoficial suntem cea mai numeroasă minoritate etnică și cu toate astea nu există în România niciun teatru dedicat culturii rome. Pentru mine teatrul viitorului e bazat pe structuri orizontale – non-ierarhice, e queer, feminist, intersecțional, anticapitalist și antipatriarhal. Își va plăti toți angajații decent și egal, fără ierarhizarea muncilor pe categorii de importanță sau vizibilitate. E angajat în lupta împotriva inegalităților de gen, etnie și clasă. E un teatru incluziv, care face auzite istoriile marginalizate și ignorate. Și e un teatru care nu se adresează doar claselor privilegiate din marile orașe, ci este accesibil, gratuit și descentralizat, astfel că fiecare comunitate va avea pe viitor un teatru în proximitate.

Sar sikavelas o utopikano teatro e avutnesqo vaht andar tute sar rom aktoro? Sar sikavela o utopikano teatro e avutnesqo vaxt andat tute sar rom aktóro? Bioficiálo, ame seam I so maj bari minoritéta thaj vi kadja and-I Rumunia na-I nijekh teatro vaș I rromani kultúra. Andar mande e avutnesqo teatro si thovdino p-el orizontalutne baranga-bi jekh jerarhia, si queer, giuvlikano, mașkarrigardo, mamujkapitalisto thak mamuj patriarhalutno. Pokinela pes savorre manușa șukar thaj egalo, bi jekh jerarhizaria e butáqi palal I importancia vaj o dikhipen. Vov si thovdino and-o maripen mamuj e genosqe inegaliteturia vi etnikane vaș socialutne klasuria. Si jekh inklusivo teatro savo kerel așundine e agorutne thaj bistarde historie. Thaj kadava teatro savo na si numaj andar e barikane klase andar e bare fururendar, avela akcesibilo bi lovenqo vi rigardo, kadja svaki komunitéta avela lan avutnes jekh teatro pașal late.

Regizor, actor, trainer și activist, angajat de peste 13 ani în lupta pentru justiție socială, combaterea rasismului și a discriminării. A absolvit în anul 2007 Facultatea de Teatru, secția Actorie în cadrul UNATC București. Activează ca trainer de actorie și activism civic în mai multe licee pentru combaterea discursului instigator la ură. În anul 2017 a regizat spectacolul „Muzeul Subiectiv al Locuirii”, în 2018 „Vi me som rom/Și eu sunt rom”, care s-a jucat și se joacă în liceele din București și din țară, dar și în cadrul stagiunii de Teatru Politic de la Macaz Teatru Coop.. În 2019 este rezident în cadrul proiectului „Culese din Telciu – Rezidențe de cercetare și creație artistică”, organizat de Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale, unde documentează viața comunității de romi gabori și scrie scenariul de teatru „Povestea Gaborilor din Telciu”.

O Andrei Șerban si regízoro, aktóro sikliarno thaj aktivísto, kerel butí maj but deșutrine berșendar and-o maripen andar o sociálo ćaćipen, mamuj o rasísmo thaj i diskriminácia.

Agorisardias and-o berș 2007 e Teatrosqo Facultéta, e aktoriaqi sekcía andar i Themutni Universitéta vaș e teatroesqe arturia thaj cinematografía katar o Bukurești. Akarel butí sar aktoriaqo tahj civikano aktivísmo sikliarno and-e maj but licevuria andar o aćharipenasqo phendipen kaj inkiarel i holi mașkar e manușa. And-o berș 2017 regizisardias o sepktákolo ”O Subiektivo Muzeo e beșipnasqo”, and-o berș 2017 regizisardias o sepktákolo ”Vi me sem rom” kaj keldias pes thaj keles pes and-e but licevuria Bukureșteande thaj vi themeste, thaj vi and-o vaht e stagionaqi Politikanosqo Teatro katar o Mkaz Teatro Coop. And-o berș 2019 si rezidento and-o projekto ”Kidine Telciustar- Thana andar o rodimos vi artistikani kreácia”, kerdino e Centrostar vaș o Modernikano Sikliarimos thaj e Gnesqo Sundal, kaj rodel o givipen e gaborenqi komunitéta thaj hramosarel o teatrosqo scenário ”E gaborenqi paramici andar o Telviu”.