„albastru/portocaliu” este o reinterpretare locală a piesei „Blue/ Orange” de Joe Penhall și își propune să exploreze o zonă aproape invizibilă în societatea noastră, în discursul public general sau în reprezentările sale artistice – cea a experienței în secția de psihiatrie a unei femei de etnie romă. Spectacolul aduce la suprafață problematici intense ca destinul unui pacient internat la spitalul de boli nervoase, metehnele sistemului medical din România, discriminarea etnică în spitalele publice sau stigma socială față de bolile mintale, în particular asupra schizofreniei.
În versiunea românească, personajele piesei sunt plasate într-un centru de sănătate publică din Bucureștiul contemporan, iar dialogurile puternice, uneori la limita tragi-comicului, dintre cei trei protagoniști descriu dificultățile și de multe ori absurdul situației descrise.
Ne scufundăm într-o lume greu accesibilă, a dublei experiențe a Gildei, o tânără femeie de etnie romă, în calitate de pacient al secției de psihiatrie, de unde aflăm, încă de la început că vrea să plece, dar și izolarea pe care aceasta o trăiește și în afara cadrului instituționalizat al spitalului. Spectacolul „albastru/portocaliu” este o voce importantă de vizibilizare, prin mijloace artistice, a experiențelor ascunse, discriminatorii sau tabuizate.
„Este un spectacol în oglindă. Avem senzația că suntem întregi doar când ne vedem reflecția în ceilalți. Eu sunt român pentru că știu că nu sunt rom, eu sunt heterosexual pentru că știu că nu sunt gay, sunt creștin pentru că nu sunt musulman, sunt bogat pentru că nu sunt sărac. Dar în această privire către celălalt există și multă dorință și un surplus de real, o gaură făcută chiar în centrul sistemului nostru simbolic.“ (Mihai Lukács)
ECHIPA ARTISTICĂ
Distribuție: Zita Moldovan, Claudiu Dumitru și Andrei Șerban/ Iulian Gliță. Muzica live: Poetrip Scenografie: Laurențiu Ridichie Regie: Mihai Lukács
Poveştile a patru femei rome se îmbină cu muzica tradiţională romani într-un spectacol de teatru documentar a cărui temă principală este căsătoria timpurie și alternativele pe care fetele/ femeile din comunitățile rome tradiționale încearcă să le găsească împotriva acestei presiuni sociale existente în multe familii sau comunități rome.
Cele patru femei rostesc: „Del Duma, vorbeşte-le despre mine”! Despre adevărul căsătoriei timpurii, despre ce înseamnă apartenenţa la o comunitate tradiţională şi despre ce se întâmplă când nu te mai regăseşti acolo. Despre aşa-zisul „exotism” al femeii rome, despre stereotipuri care ne amintesc că acceptarea şi diversitatea sunt încă departe de realitatea societății contemporane.
Mesajul lor ajunge mai departe. Patru poveşti de viaţă emoţionante, triste şi vesele în acelaşi timp.
„Ca să nu mă mărit, m-am pocăit. Părinţii mei îmi spuneau că e vremea, că toate fetele se mărită la vârsta mea, dar eu nu mă simţeam pregătită la 13 ani să devin soţie şi nici mamă!”
„Mi-a dăruit un C.D. cu albumul lui, pe care mi-a scris: „the best two days of my life, big kiss for my future wife”. Când am ajuns în Olanda am aflat că el era dealer de marijuana. Acolo mi se spunea „romanian gypsy girl”. Toţi erau curioşi să afle lucruri despre mine, despre familia mea gypsy de parcă eram exponat de muzeu.”
„Da, sunt ţigancă dar nu privi tu partea rea, uită-te la mine cum sunt şi judecă-mă după persoana mea.”
ECHIPA ARTISTICĂ
Interpretare, text: Mihaela Drăgan Muzica live: Radu Captari Regia: Liana Ceterchi
„Harneală” – înseamnă conform DEX: 1. ironie, batjocură; glumă proastă 2. (deț.) simularea îmbolnăvirii în vederea sustragerii de la îndeplinirea unei sarcini.
Avocați, mafie imobiliară, executori, jandarmi, primari, secretare, speculanți afectivi, artiști oportuniști – toți sunt călare pe casele din zona bucureșteană de maxim interes imobiliar, Rahova Uranus, de unde au fost și urmează să fie evacuați sute de oameni. Femeile evacuate și copiii lor, împreună cu Mihaela Drăgan, disecă pas cu pas procesul de pierdere a acoperișului de deasupra capului și afacerea profitabilă a distrugerii unei comunități.
Zona Rahova-Uranus este vizată de dezvoltatorii imobiliari datorită amplasamentului central. Situația evacuărilor forțate este însă un fenomen prezent în toate cartierele și sectoarele din București și în toate orașele din țară. Evacuații prinși în procesul de curățire de săraci și romi a centrelor orașelor, alături de activiști, se solidarizează și protestează pentru a-și face disperarea auzită de cei care au obligația să respecte dreptul la adăpost și la viață, indiferent de etnie sau statut social.
Spectacolul este o producție independentă produsă în colaborare cu La Bomba Studios, Rahova – Uranus și tranzit.ro/București
ECHIPA ARTISTICĂ
Coordonatori: Mihaela Drăgan și Mihai Lukács Distribuția: Mihaela Drăgan, Gabriela Dumitru, Marian Dumitru, Claudiu Eremia, Cristina Eremia, Alexandrina Fieraru, Andreea Fieraru, Cornelia Ioniță, Marian Ioniță, Mihai Lukács
Performance-ul „Sara Kali – Madona Neagră” este o invocație a sfintei rome, Sara Kali, împotriva discursului instigator la ură anti-roma.
Femeile rome sunt nevoite să înfrunte o dublă discriminare, aceea a rasismului și sexismului sistemic, al societății românești per ansamblu, dar și a sistemului patriarhal foarte bine conturat din cadrul comunităților rome tradiționale (vorbim aici de căsătoriile timpurii și lipsa accesului la educație pentru fete).
Spectacolul vorbește despre această dublă discriminare, așa cum transpare ea în discursul instigator la ură sau în reprezentările culturale stereotipice ale femeii rome și aduce în prim plan un personaj mitologic, Sfânta Sara Kali, o zeitate la care s-au rugat de-a lungul secolelor, cu precădere femeile rome, pentru a le oferi putere și compasiune.
Ca parte a ritualului, Sara Kali apare în fața spectatorilor, pentru a proteja și a oferi binecuvântare persoanelor rome care se lovesc în fiecare zi de atitudini rasiste, discriminatoare, sexiste și pline de ură („leul fioros care vrea să mă devoreze”).
„Sfânta Noastră, Sfânta Sara Kali, mama tuturor neamurilor de romi care sunt pe Pământ sau dincolo de mormânt. Mama tuturor romilor și ocrotitoarea sufletelor noastre. Mă rog ție, îți invoc puterea, Mare Sara Kali, îndulcește toate inimile, ia-ne toată grija și povara. Ajută-ne, Sfântă Sara!”
Sfânta Sara Kali este cea care ne oferă muzica, dansul și darurile misterelor magiei. Poezia, muzica și invocația reflectă puterea Madonei Negre.