Teatrul ROM de a margine

De mai bine de două decenii, obiectivul înființării unui teatru rom de stat traversează succesivele strategii guvernamentale de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome, fără a reuși să pătrundă în orizontul priorităților structurilor responsabile de implementare.

Fie este contestată însăși legitimitatea nevoii prin negarea existenței unei tradiții teatrale rome, fie este invocată lipsa de fonduri, fie societatea
majoritară nu face încă efortul de a se educa pentru asumarea culturii rome ca parte importantă a culturii naționale.

 

Dezbaterea asupra instituționalizării teatrului rom, pe cât devine mai amplă, pe atât eșuează în a genera soluții, adâncindu-i pe toți cei implicați într-o chestionare neîncetată a logicii distribuirii resurselor, a dreptului la autoreprezentare și a raporturilor de putere care întrețin inegalitatea de șanse.

În acest sistem viciat, teatrul rom contemporan creează, investighează trecutul, își construiește propriile forme de expresie și revendică, prin continuitatea sa, o recunoaștere care să nu mai depindă exclusiv de eforturile celor care îl țin în viață. Drumul de la margine spre CENTRU poartă cu sine secole de abuz și opresiune, a căror memorie trebuie integrată în conștiința publică. Este un drum către incluziune,
acceptare, renegociere și reconciliere, către un loc comun în care toate culturile care alcătuiesc patrimoniul național se întâlnesc, intră în dialog și se dezvoltă, nu în virtutea unor privilegii, ci a apartenenței lor egale.

"

„Voi nu aveți tradiție în teatru.”¹

„Ministerul Culturii nu poate acorda sprijin financiar.”²

„Nu trebuie să luăm de la niște copii pentru a le oferi altor copii.”³

Giuvlipen a refuzat reducerea realităților rome la o singură imagine recognoscibilă.

De la spectacole despre Holocaustul romilor și evacuări forțate până la explorări ale identității queer, ale violenței de gen sau ale unor istorii alternative, Giuvlipen a refuzat reducerea realităților rome la o singură imagine recognoscibilă. Practica sa artistică nu urmărește să ofere o reprezentare omogenă a comunităților rome, ci să facă loc pluralității vocilor, contradicțiilor și perspectivelor.
Această direcție se înscrie în mișcarea teatrală romă din România, conturată prin viziunile și demersurile unor artiști și colective diverse. Traducerile și spectacolele în limba romani realizate de Sorin Aurel Sandu, teatrul politic al lui Alexandru Fifea, teatrul autobiografic și social al Alinei Șerban sau teatrul comunitar al lui Andrei Șerban sunt câteva dintre reperele unei scene în care Giuvlipen și-a construit o identitate distinctă.

TURNEU

În cadrul turneului „Teatrul rom – de la margine spre centru”, organizat de Giuvlipen și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, au fost prezentate trei spectacole în patru orașe: Brăila, Craiova, Giurgiu și București. Alegerea unor producții diferite ca tematică și limbaj scenic a oferit publicului prilejul de a descoperi multiplele dimensiuni artistice și politice ale teatrului rom contemporan.

Spectacole participante la turneu

Dezbateri cu publicul

În contextul turneului, ficțiunea politică propusă a creat premisele unui schimb de idei deosebit de fertil despre distribuirea puterii în instituțiile culturale. Cine stabilește ce povești merită reprezentate? Cine controlează resursele și condițiile de producție? Ce s-ar schimba dacă artiștii romi ar avea acces nu doar la scenele existente, ci și la pârghiile decizionale din spatele lor?

 

Au fost împărtășite opinii diferite asupra relației dintre artă și activism, dintre recunoașterea instituțională și accesul efectiv la resurse. S-a discutat despre rasismul structural, Reacțiile ostile față de ideea unui teatru rom și responsabilizarea politică pentru realizarea acestui obiectiv. Neîncrederea acumulată în urma promisiunilor neîndeplinite a coexistat cu speranța că solidaritatea și implicarea celor aflați în poziții de putere pot contribui la schimbare. În ciuda diferențelor de perspectivă, participanții au revenit la un punct comun:
trebuie înființată o instituție în care artiștii romi să își poată construi propriile narațiuni și să lucreze în condiții stabile, cu resurse, libertate de decizie și o misiune clară, care să susțină pe termen lung dezvoltarea teatrului rom contemporan.

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

 
Shopping Basket
EN